Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS sau WHO – acronimul în limba engleza a denumirii World Health Organization) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii din Romania si cu profesionistii din domeniul sanatatii din tara pentru a face consultarile telefonice, ca parte a telemedicinii mai disponibile.
Scopul acestui demers este de a a face serviciul usor accesibil pacientilor in timpul si dupa pandemie. OMS a sustinut o propunere a Comisiei Pediatrice a Ministerului de a actualiza legislatia nationala in domeniul sanatatii pentru a include triajul telefonic, contribuind astfel la consolidarea serviciilor de sanatate in urma COVID-19.
Citeste si: Telemedicina | un mijloc eficient de a comunica cu pacienții în carantină
Aceasta colaborare vine in completarea faptului ca Romania nu avea o situatie reglementata, juridic si operational al telemedicinii. In contextul anului 2020, in conditiile muncii la distanta pentru toata lumea si a necesitatii acordarii de consultatii la distanta din partea medicilor, telemedicina a fost reglementata in Romania. Conform unui comunicat publicat pe website-ul Ministerului Sanatatii, executivul a aprobat Ordonanta de Urgenta pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.
Actul normativ legiferat la finalul anului trecut reglementeaza posibilitatea furnizarii serviciilor medicale la distanta, prin telemedicina, de catre toti profesionistii din domeniul sanatatii. Astfel, au fost identificate 6 tipuri de servicii ce pot fi furnizate in acest regim de telemedicina, conform acestor documente amintite mai sus:
- teleconsultatia
- teleexpertiza
- teleasistenta
- teleradiologia
- telepatologia
- telemonitorizarea
Detalii si descrieri cu privire la acestea, se regasesc in documentul din acest link, elaborat inca din 2008 la nivel european.
Acest document se refera intre altele, la Telemonitorizare – ca oportunitate majora pentru managementul afectiunilor cronice. Telemonitorizarea este un serviciu de telemedicina care presupune monitorizarea de la distanta a starii de sanatate a pacientilor. Prin aceasta optiune:
– Datele pacientilor pot fi culese fie in mod automat, prin intermediul dispozitivelor personale de monitorizare a starii de sanatate, fie pe baza colaborarii active a pacientilor (de exemplu, prin utilizarea unui instrument online pentru completarea valorilor zilnice ale greutatii sau ale tensiunii arteriale).
– Dupa ce au fost prelucrate si transmise cadrelor medicale, datele pot fi utilizate pentru optimizarea procedurilor de monitorizare si tratament ale pacientilor.
– Telemonitorizarea este in special utila in cazul persoanelor cu afectiuni cronice (cum ar fi diabetul sau insuficienta cardiaca cronica. Multi dintre acesti pacienti, care sunt deseori persoane in varsta, necesita monitorizare permanenta din cauza duratei prelungite a bolii, a naturii afectiunii si a medicamentelor pe care le folosesc. Telemonitorizarea vine in ajutorul pacientilor si al cadrelor medicale.
– Utilizarea sa poate permite detectarea simptomelor si a parametrilor vitali anormali mai repede decat in cazul unei consultatii de rutina sau de urgenta si, astfel, luarea unor masuri de remediere inainte de aparitia complicatiilor severe. Telemonitorizarea poate avea ca rezultat si o frecventa redusa a vizitelor la medic, contribuind astfel la cresterea calitatii vietii pacientilor.
Telemonitorizarea a fost aleasa ca exemplu datorita caracteristicilor sale specifice:
• Poate contribui la reorganizarea si redistribuirea resurselor din sanatate, de exemplu prin reducerea numarului de vizite la spital, contribuind astfel la eficientizarea sistemelor de sanatate.
• A demonstrat o imbunatatire a calitatii ingrijirii pacientilor, in special in cazul persoanelor cu afectiuni cronice. In contextul unei populatii in curs de imbatranire si al ponderii din ce in ce mai mari a bolilor cronice, avantajele pe care le ofera implementarea sa la scara larga sunt cruciale.
• Necesita o abordare coerenta si un parteneriat intre pacienti, cadre medicale, prestatori de servicii medicale, finantatori si sectorul medical, in vederea asigurarii sustenabilitatii acestor servicii.
Beneficiarii telemedicinei sunt pacientii care pot avea acces mai rapid la actul medical.
Totodata, serviciile de tipul teleradiologiei si al teleconsultatiilor pot contribui la scurtarea listelor de asteptare, pot optimiza utilizarea resurselor si pot ajuta la cresterea productivitatii, ceea ce duce, in final, atat la imbunatatirea asistentei medicale, cat si la o eficienta sporita a sistemului sanitar din Romania, beneficii cu atat mai importante si mai necesare in contextul actual determinat de pandemia generata de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2.
De asemenea, telemedicina (furnizarea de la distanta a serviciilor medicale) poate contribui la limitarea raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2 deoarce se pot limita deplasarile si interactiunile interumane directe, fara limitarea accesului pacientilor la asistenta medicala necesara.
Proiecte deja dezvoltate in Romania in telemedicina
De exemplu, Alopedi – serviciul dezvoltat in cadrul Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Cluj-Napoca in 2014. Iar in tot acest timp, multe unitati pediatrice din Romania exploreaza modul de replicare a proiectului Alopedi. In principal, acesta este un serviciu de triaj telefonic pentru copiii din Romania si din diaspora, care este acum detinut si finantat public. Treizeci si opt de pediatri lucreaza non-stop, primind apeluri de la parinti si sfatuind cu privire la ce tip de ingrijire medicala este necesara. Pacientii pot accesa apoi sistemul de sanatate la nivelul adecvat, sporind eficienta si evitand intarzierile.
Reprezentantul OMS in Romania, dr. Miljana Grbic, l-a numit pe Alopedi „un exemplu minunat al modului in care putem imbunatati serviciile de sanatate si reconstrui mai bine in urma pandemiei COVID-19”. Ea a subliniat modelul de colaborare de succes intre sectoarele public si privat si intre proiecte de sanatate digitala si comunitate, spunand ca acest lucru ar putea fi impartasit si implementat de alte tari.
Citeste si: Ce au învățat specialiștii medicali în urma pandemiei din 2020?
Conform website-ului Alopedi, acesta este un serviciu de call center pentru urgente pediatrice, s-a infiintat din dorinta medicilor din Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Cluj-Napoca de a sprijini copiii bolnavi si a venit in intampinarea nevoii parintilor de a primi un sfat medical din partea specialistilor in domeniu. Obiectivul functionarii acestui serviciu a fost asigurarea sanatatii, sigurantei si confortului copilului.
Medici cu pregatire in domeniul pediatrie si medicina de urgenta, ce au urmat un program de pregatire medicala specifica triajului telefonic, cu abilitati de comunicare, consiliaza parintii si le ofera sfatul medical adecvat starii copilului.
Serviciul raspunde 24/7 intrebarilor legate de sanatatea copilului. O cascada de intrebari puse de catre medic au rolul de a aprecia gravitatea starii copilului si sta la baza sfatului medical oferit ulterior parintelui. In cele mai multe cazuri este suficient un sfat medical telefonic, evitandu-se aducerea copilului in serviciul de urgenta, de obicei aglomerat, cu copii cu diverse probleme medicale. O parte dintre copii au nevoie de consult medical, situatie in care medicul de la ALOPEDI indruma parintele sa mearga cu copilul in serviciul medical potrivit, in intervalul de timp adecvat problemei medicale descrise de parinte.
Deoarece desfasoara activitate medicala, Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Cluj-Napoca a obtinut acordul Ministerului Sanatatii pentru functionarea acestui serviciu in cadrul spitalului, finantarea liniei de garda facandu-se de la bugetul de stat. Numarul de telefon este un numar cu tarif normal, putand fi accesat din orice retea pentru a facilita accesul parintilor la sfaturi medicale primite din partea specialistilor Spitalului de Copii. Un numar de 30 de medici angajati ai Spitalului Clinic de Urgenta pentru Copii Cluj-Napoca asigura acest serviciu non-stop,
Norme legale
Au fost efectuate peste 65 000 de apeluri catre Alopedi, care a fost infiintata de o echipa de medici pediatri superiori condusa de dr. Calin Lazar si dr. Daniela Dreghiciu de la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii din Cluj-Napoca. S-a dovedit a fi un serviciu valoros si cautat atat inainte, cat si in timpul pandemiei COVID-19.
„Sarcina este de a stabili norme legale astfel incat serviciul de triaj medical al Alopedi si alte initiative similare sa fie integrate in sistemul de telemedicina din Romania”, a explicat un meedic implicat in proiect. „Beneficiile sunt clare”, a explcat acesta „este o solutie rapida, simpla si confortabila pentru pacienti si, de asemenea, cautam sa ne extindem serviciul pentru a acoperi bolile cronice dupa COVID-19”.
Citeste si: 5 soluții și schimbări de care sistemul medical are nevoie, post-pandemie
Reprezentantii Ministerului Sanatatii, reprezentantii spitalelor, pacientii si profesionistii de la Colegiul Medicilor din Romania au convenit sa lucreze pentru a imbunatati intelegerea telemedicinei in Romania. Aceasta a urmat unui dialog politic al OMS cu privire la propunerea Comisiei pediatrice de a actualiza legislatia nationala in domeniul sanatatii pentru a include triajul telefonic.
Ești specialist medical si esti în cautarea unui loc de munca? Creează-ti un cont aici, iar noi iti prezentam cele mai bune oferte de angajare de la clinici si spitale de top din Romania.
Sunt acel gen de om care scrie cu dorul de a fi asistent medical macar pentru o zi iar cand vine ziua aceea, ar face orice sa se intoarca la masa de scris. Educata ca jurnalist, instruita ca asistent medical, sunt mereu in preajma cuvintelor si a oamenilor.