Deși aparent necunoscută la scară largă înainte de apariția pandemiei COVID-19, telemedicina este o practică ce le permite persoanelor să aibă acces la servicii medicale de la distanță. Ea a fost practicată pentru prima dată în 1950 când compania aerospațială NASA o folosea pentru monitorizarea permanentă a stării de sănătate a cosmonauților și a devenit tot mai precisă și s-a dezvoltat constant, alături de progresele majore înregistrate în medicină.
În prezent, peste tot auzim de telemedicină. Este preferată deopotrivă de medici și de pacienți pentru consultații care nu necesită prezența fizică în cabinet. Dar este aceasta o practică ce va rezista în viitor?
Vom explora, pe rând, avantajele și dezavantajele sale, dar și principalele provocări.
Citește și Telemedicina | un mijloc eficient de a comunica cu pacienții în carantină
Ce este telemedicina și care sunt beneficiile sale?
Telemedicina reprezintă totalitatea serviciilor medicale furnizate de la distanță prin intermediul tehnologiei, proces în care pacientul și medicul se află la distanță și discută referitor la metode de prevenție a bolilor, la tratamente sau diagnosticare corectă. Totodată, ea presupune asigurarea transmiterii în siguranță a datelor și informațiilor furnizate și păstrarea confidențialității.
Printre serviciile oferite de telemedicină se numără teleconsultația, telemonitorizarea și teleradiologia. Telemedicina poate fi asigurată și prin intermediul centrelor de informare pentru pacienți sau consultații la distanță.
În anumite cazuri, platformele online de informații specializate din domeniul medicinei pot fi considerate servicii de telemedicină dacă oferă informații practice, în timp real și dau răspunsuri întrebărilor pacienților.
Principalul beneficiul al telemedicinei îl reprezintă permiterea distanțării în momente în care interacțiunea nu este dezirabilă. Astfel, în contextul actual, telemedicina ajută la un răspuns mai eficace din partea oamenilor și la conformarea la măsurile cerute de autorități, grăbind totodată procesul de utilizare a tehnologiilor în practica medicală.
Cine poate beneficia de telemedicină?
Pandemia COVID-19 a modificat dramatic modul în care oamenii socializează și se conectează atât în scopuri sociale, dar și de afaceri. Autoritățile române au instituit stare de urgență începând cu jumătatea lunii martie, aceasta rămânând în vigoare până la jumătatea lunii mai, ceea ce s-a tradus printr-o scădere semnificativă a interacțiunilor de toate felurile.
Multe dintre metodele de comunicare obișnuite s-au transformat în unele digitale, iar medicina nu a făcut o excepție de la regulă. Având în vedere contextul, multe clinici și spitale au apelat la tehnologie video și la telemedicină pentru consulta de la distanță pacienții și pentru a le oferi cele mai bune sfaturi și tratamente, fără o întâlnire fizică, ci virtuală.
În prezent, telemedicina este reglementată în România prin HG 252/30 martie 2020
Privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății pe perioada instituirii stării de urgență pe teritoriul României ce a fost publicată în Monitorul Oficial pe 31 martie 2020.
La articolul 12 pot fi găsite următoarele prevederi referitoare la telemedicină:
- Pe perioada stării de urgență, pacienții simptomatici, pentru manifestări clinice sugestive pentru COVID-19, beneficiază de consultații, inclusiv consultații la distanță ce pot fi realizate prin orice mijloace de comunicare, care pot fi acordate de medicii de familie și de medicii de specialitate din ambulatoriul clinic, cu încadrarea în numărul maxim de 8 consultații/oră. De aceste consultații beneficiază toate persoanele aflate pe teritoriul României.
- Medicul de familie, precum și medicul de specialitate din ambulatoriul clinic vor consemna consultațiile medicale la distanță în registrul de consultații și fișa pacientului, după caz, cu indicarea mijlocului de comunicare utilizat și a intervalului orar în care acestea au fost efectuate, și va emite toate documentele necesare pacientului ca urmare a actului medical. Documentele vor fi transmise pacientului prin mijloace de comunicare electronică.
- Consultațiile la distanță se acordă și se decontează conform reglementărilor legale în vigoare aplicabile consultațiilor la cabinet prevăzute în pachetele de servicii.
- Consultațiile, inclusiv cele la distanță, se asimilează consultațiilor din pachetul de servicii de bază acordate la cabinet pentru afecțiuni acute, subacute și acutizări ale unor afecțiuni cronice.
- Consultațiile la distanță ce se acordă în structurile ambulatorii ale spitalelor publice și private, pe perioada stării de urgență, pentru emiterea prescripției medicale, nu sunt asimilate unor consultații programate/programabile.
Citește și 7 mituri despre COVID-19 pe care trebuie să le explici pacienților tăi
Telemedicina a putut fi de folos pentru următoarele categorii în ultimele luni:
- Pacienți cu afecțiuni diverse – Persoanele izolate la domiciliu, în carantină instituționalizată sau chiar cele care se conformează măsurilor impuse de autorități, au putut să fie monitorizate de la distanță și li s-a putut administra tratamentul corespunzător;
- Persoanele vindecate de COVID-19 – Acestea pot fi monitorizate de la distanță de medici pentru a vedea cum decurge recuperarea și dacă simptomele se întorc, în pofida rezultatelor negative ale testelor efectuate în spitale;
- Pentru medici și celelalte categorii de personal medical – anumite categorii de personal medical sunt mai expuse pericolului decât altele, de aceea clinicile și spitalele au optat pentru pentru consultații în sistem video. Totodată, aceștia au putut să fie instruiți online și să facă schimb de experiență cu colegii din alte state care s-au confruntat cu cazuri similare.
Adaptarea la telemedicină
Pentru ca telemedicina să fie cu adevărat utilă pacienților și profesioniștilor din domeniul medical, Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), organizație reprezentativă și cu acoperire națională, a făcut o serie de recomandări utile.
Printre sfaturile oferite de FNPMF se numără:
- Consultația la distanță, la fel ca orice consultație obișnuită, se poate finaliza cu documentele necesare pacientului – prescripție electronică (rețetă), prescripție simplă, bilet de trimitere/internare, bilet pentru investigații, certificat de concediu medical, recomandare îngrijiri la domiciliu etc. Documentele pot fi transmise pacientului prin mijloace de comunicare electronică, într-un format cât mai lizibil – ideal scanat, nu fotografie.
- Prescripția electronică (rețeta) emisă online, validată de SIPE, nu necesită semnătura olografă și parafa medicului și nici ștampila cabinetului. De asemenea, prescripția emisă online poate fi identificată în SIPE de farmacie pe baza unor elemente de identificare ce pot fi comunicate pacientului telefonic: serie și număr rețetă, cod parafă medic, CUI cabinet, data emiterii rețetei.
- Prescripția electronică emisă offline necesită doar semnătura olografă și parafa medicului. Prescripțiile cu regim special, tab II (formulare de culoare galbenă) și tab III (formulare de culoare verde), nu pot fi transmise prin mijloace de comunicare electronică.
- Documentele trebuie trimise doar doar direct către pacient sau către persoanele desemnate de pacient (aparținători – membru al familiei, prieten, vecin, voluntar, personal DGASPC).
- Consultațiile la distanță pot fi programate în mod similar cu consultațiile clasice, astfel încât în momentul în care va acorda consultația la distanță medicul să aibă acces la fișa pacientului.
- Pentru programarea consultației la distanță vor fi solicitate telefonic numele și prenumele pacientului, data nașterii și numărul de telefon la care poate fi contactat. Recomandăm suplimentar ca pe perioada stării de urgență telefonul pentru programări să fie disponibil, în măsura posibilităților fiecărui cabinet în parte, între orele 8:00-20:00 și nu doar în timpul programului de lucru al cabinetului. În urma apelului pentru programare și a triajului telefonic, pacienților le va fi oferit un loc de programare în timpul programului de lucru, în aceeași zi sau în zilele următoare, pentru o consultație la distanță, o consultație în cabinet sau o consultație la domiciliu.
- Consultațiile la cabinet sau la domiciliu trebuie să fie limitate doar dacă se impune consultul de acest fel, în urma unei anamneze conduse de medic. Asociațiile profesionale de medicina familiei pot oferi îndrumare în această privință. Astfel vor fi evitate atât omiterea înregistrării consultației în fișă și registru, întârzierea în emiterea documentelor necesare pacientului ca urmare a actului medical, cât și întreruperea consultațiilor acordate în cabinet de cele acordate la distanță, sau viceversa.
Principalele provocări ale telemedicinei
La fel cum se întâmplă cu fiecare practică nouă, integrarea serviciului de medicină online în sistemul de sănătate se poate dovedi presărat de provocări. Deși în prezent există o mare necesitate, iar populația a îmbrățișat telemedicina, există mai multe probleme precum:
- Telemedicina este greu accesibilă persoanelor în vârstă, cu posibilități financiare limitate sau care nu au cunoștințe tehnice;
- Imposibilitatea efectuării unei examinări fizice, o componentă atât de importantă pentru depistarea bolilor sau anumitor afecțiuni;
- Încă există nevoia de consolidare a încrederii pacienților pentru a folosi telemedicina. Mulți dintre aceștia sunt reticenți la rezultatele pe care le poate oferi;
- Asigurarea unor servicii medicale la cele mai înalte standarde nu poate fi făcută exclusiv prin intermediul telemedicinei. Există o limitare din punct de vedere fizic. Metoda poate să fie folosită mai degrabă pentru pacienții care știu cu ce se confruntă sau sunt într-un stadiu avansat al investigațiilor și pot să descrie concis simptome;
- În prezent nu există o infrastructură digitală foarte dezvoltată pe care profesioniștii din domeniul medical să se bazeze;
- Limitarea specialităților medicale în care poate fi aplicată telemedicina. În prezent este cel mai des folosită în cadrul medicinei de familie.
Viitorul telemedicinei
La fel cum companii din toate domeniile se reorganizează și acordă prioritate forței de muncă în jurul unui model de lucru virtual, folosind instrumente și soluții de colaborare virtuală, furnizorii de sănătate vor trebui, de asemenea, să aplice aceeași filosofie.
Spitalele și clinicile vor trebui să își digitalizeze multe dintre procese pentru a se pregăti pentru noul viitor al medicinei, cel care se va baza mai mult pe telemedicină.
Deoarece planează o incertitudine asupra datei de revenire la normal a vieților și a circulației transfrontaliere, telemedicina va fi un instrument eficient pentru a-i menține în siguranță pe profesioniștii din domeniul sănătății, asigurând, în același timp, asistență medicală de calitate.
Mai mult, pe măsură ce oamenii se obișnuiesc cu telemedicina, ea poate deveni o alternativă viabilă și eficientă la asistența medicală clasică.
Concluzie
Folosită extensiv în ultimele luni, telemedicina este un instrument eficace care poate să ajute la buna gestionare a situației create de răspândirea virusului mortal COVID-19 și la crizele sanitare și economice pe care le-a creat.
Deși s-a dovedit utilă, aceasta poate să aibă limitările sale. Așa cum este reglementată în prezent în le permite pacienților să beneficieze de tratamente și de atenția medicilor, dar îi ajută și pe profesioniștii din domeniul medical să monitorizeze îndeaproape evoluția unor pacienți. Astfel, nu se creează o situație de rupere totală a serviciilor medicală, în afara celor urgențe.
Mai mult, pentru că medicii și personalul medical se supun celui mai mare risc de infectare cu COVID-19, telemedicina este metoda eficientă care diminuează acest risc, prin reducerea la minimum a interacțiunilor față în față.
Viitorul pe termen scurt și mediu este cu siguranță al telemedicinei, dar dacă practica va arăta că ea este eficientă, atunci s-ar putea să schimbe pentru totdeauna modul în care este practicată medicina.
Entuziastă, neobosită visătoare și cititoare avidă. Sunt o admiratoare a poveștilor bine spuse, a celor care inspiră, motivează, aduc plus valoare și o viziune nouă, dar care sunt bine documentate și splendid realizate.