Sunt rezident, acum ce urmează? De ce să ții cont când începi Rezidențiatul – de la alegerea specialității, la gărzi și salarii pentru rezidenți

Mai e foarte puțin până la examenul de rezidențiat, stabilit pentru data de 19 noiembrie 2023.

Este unul dintre cele mai importante examene din viața unui absolvent al Facultății de Medicină – nu doar că este unul extrem de competitiv, dar este decisiv pentru alegerea specialității medicale pe care vrei să o practici întreaga ta carieră.

Așadar, e important să te documentezi temeinic înainte de examen, cât și după, despre ce presupune viața de rezident, de fapt, după atâția ani de studiu intens, și ce provocări te așteaptă.

Dacă te întrebi ce urmează după ce ai luat examenul de rezidențiat și ce decizii importante trebuie să iei, echipa MEDIjobs ți-a pregătit acest ghid despre fiecare aspect de care trebuie să ții cont ca să poți face alegeri informate și inspirate pentru ceea ce îți dorești.

Află tot ce trebuie să știi ca viitor medic rezident în România!

Ce înseamnă să fii medic rezident?

Pe scurt, devii medic rezident când promovezi examenul de rezidențiat, după ce ai absolvit și ți-ai luat licența în Medicină și nu ai ales să te oprești la titulatura de medic generalist. Cu cât nota e mai mare, cu atât cresc șansele să îți alegi specialitatea dorită și să primești rezidențiatul pe acea specialitate.

Cât durează rezidențiatul?

În funcție de specialitatea aleasă, poți urma între 3 și 6 ani de rezidențiat. Această perioadă post-facultate presupune, însă, mai multe etape în care te pregătești ca viitor medic atât pe specialitatea principală, cât și pe unele direcții care îți oferă cunoștințele necesare pentru a deveni un medic specialist bun.

Nu poți urma mai multe specialități concomitent, însă poți urma un rezidențiat diferit după ce îl termini pe primul și doar contra cost. Dacă îți dai seama, totuși, că cea aleasă nu este pentru tine, citește acest articol-interviu despre schimbarea specialității în timpul rezidențiatului.

Ca medic rezident, deții parafa de medic rezident, dar nu codul de parafă precum medicii specialiști sau primari, și poți ștampila foaia de observație pe care o întocmești pentru pacienți. Totuși, în timpul rezidențiatului, nu uita că vei avea multe sarcini (grele, mai ales la început, până te obișnuiești) și vei fi mereu sub îndrumarea unui medic specialist. Vei putea să fii atent atât la ceea ce te îndrumă acesta, dar și la gesturile și acțiunile sau raționamentele corecte din jurul tău.

Pregatirea ta ca rezident va avea loc în unitățile sanitare acreditate pentru învățământul postuniversitar medical, sub îndrumarea unui coordonator de program cu cel mai înalt grad didactic în specialitatea ta.

Ca recomandare, îți va fi de mare ajutor dacă ai abilități de comunicare și diplomație, pentru că le vei folosi pentru a te integra bine în echipă, dar și pentru a te înțelege cu colegii de secție, cu asistentele și chiar medicii specialiști, dacă este cazul. Nu se știe niciodată când veți colabora sau veți avea nevoie de ajutor reciproc, așadar relațiile armonioase și bazate pe respect sunt întotdeauna apreciate – cu toate că pot apărea frici legate de ierarhie, respectul și motivația sunt un must-have pentru a te bucura de rezidențiat și a aplica cu succes lucrurile învățate.

Cum decurg gărzile ca medic rezident?

O întrebare care îi interesează pe toți medicii la început de rezidențiat și care îi poate speria pe mulți: ce înseamnă să faci gărzi în România, ca rezident?

Pentru că este o schimbare majoră din viața ta profesională, este de așteptat ca și acest aspect să fie unul pe măsură. Munca unui medic este într-adevăr una bine răsplătită și financiar, și emoțional, însă este una solicitantă, mai ales la început când intri direct în “miezul acțiunii”.

Uneori, te poți aștepta și la gărzi de peste 20 de ore. Lucrurile se complică mai ales în unitățile medicale în care nu există îndeajuns personal pentru a face față cererilor din partea pacienților. Totodată, nu uita că ai dreptul la 24 de ore libere, după o gardă încheiată, pentru a te odihni și a fi apt pentru muncă de calitate și în condiții optime.

Dacă în timpul rezidențiatului te simți capabil și ai destulă energie și resurse pentru a rezista mai multor gărzi, dar mai ales dacă ai nevoie de câștiguri suplimentare, poți cere gărzi suplimentare – fie la instituția unde ești rezident, fie la o unitate medicală privată. Cu toate că poți câștiga venituri suplimentare, oboseala și epuizarea sunt un risc destul de periculos pe termen lung. Poți descoperi mai multe despre gărzile în timpul rezidențiatului aici.

Află cum să ai grijă mai bine de tine în timpul rezidențiatului

Alegerea unei specialități medicale

Știi deja ce fel de medic vrei să fii și ce specialitate să urmezi, după 6 ani de facultate? Sau încă te întrebi ce specialitate să alegi la rezidențiat? Pentru că schimbarea domeniului este mai dificilă decât pentru oricare altă profesie și presupune să o iei de la zero, este vital să îți faci temele bine înainte de alegere.

Dacă încă nu ești convins de ce opțiune să alegi sau nu ai reușit să te documentezi dinainte, ți-am pregătit o listă scurtă despre ce anume să ții cont când alegi specialitatea, dar și calitățile pe care e recomandat să le ai pentru fiecare în parte, pentru a ști, ca rezident, că ai ales drumul potrivit pentru potențialul și ambițiile tale.

Ce tip de specialitate medicală poți alege ca medic rezident?

Specialitate clinică

Dacă ești pasionat și hotărât să te perfecționezi ca medic specialist într-una din ramurile principale ale medicinei, înseamnă că vei alege o specialitate clinică precum: neurologie, psihiatrie, ginecologie, cardiologie, medicină internă gastro-enterologie etc.

De obicei, pentru aceste specialități clinice este indicat să ai anumite abilități interpersonale, pe lângă experiența clinică în domeniu. De exemplu, un bun cardiolog este un comunicator iscusit, un medic organizat și cu veleități de educator pentru pacienți, în timp ce un neurolog bun este foarte curios și răbdător, foarte priceput în rezolvarea problemelor.

Un ginecolog competent este nu doar pregătit, dar și respectuos și un bun comunicator, în timp ce un pediatru preferă să lucreze cu copiii, are un spirit didactic și extrovertit și știe să fie flexibil și atent la pacienții săi imprevizibili și greu de citit.

Specialitate chirurgicală

Este bine să te întrebi ce preferi sau care ar fi un mediu natural pentru tine: o specialitate chirurgicală sau non-chirurgicală? Ambele necesită dedicare și efort.

Dacă ai înclinații spre partea chirurgicală, înseamnă că ești deschis spre un mediu provocator, competitiv, activ și lucru sub presiune, în care ai nevoie și de rezistență fizică și psihică, dar în care poți vedea rezultatele muncii tale imediat.

Dacă preferi să ai mai mult timp de gândire pentru a găsi soluții, dacă preferi să îți pui mintea la contribuție mai mult decât mâinile, iar ideea de lucru pe pacient, sub presiune, îți provoacă anxietate, poate o specialitate non-chirurgicală este pentru tine.

Sfaturi de la rezidenti: de ce sa alegi Chirurgie generala?

Specialitate paraclinică

Aici intră specialități precum anatomie patologică, epidemiologie, medicină de laborator, medicină legală, medicină nucleară, radiologie-imagistică medicală, sănătate publică și management.

Practic, sunt specialități și mai nișate, în continuă dezvoltare odată cu tehnologia, nevoia de educare a populației, schimbarea ecosistemului în sine. Dacă știi că ești înclinat spre cercetare sau lucru în medii liniștite și mai puțin sociale, dacă ai o fire disciplinată și introvertită sau înclinată fie spre partea mai tehnică, fie spre partea educațională, poate una din specialitățile paraclinice este pentru tine.

Ce îți dorești sau nu îți dorești să faci? Ce pacienți preferi?

Poate nu îți place să lucrezi direct cu pacienții în vârstă sau cu copiii, prin urmare o carieră ca pediatru sau gerontolog nu e pentru tine. Sau, poate, din contră, preferi o specialitate care îți permite să ajuți cât mai mulți oameni și știi să comunici eficient cu ei. Ori, poate, nu vrei să ai contact prea mult cu oameni cu grad ridicat de risc patologic?

Citește un interviu cu un medic rezident pediatru despre provocările meseriei

Ori, poate preferi să lucrezi cu tehnologia la radiologie-imagistică sau ai îndeajuns de multă rezistență fizică pentru a sta o perioadă lungă în picioare, în sala de chirurgie. E important să te gândești la aceste preferințe și să tai de pe listă anumite specialități care nu sunt în acord cu ele.

Ce tip de personalitate ai?

Și asta poate fi important în alegerea direcției tale. Spre exemplu, personalitățile de tip coleric și sangvinic sunt mai des întâlnite în specialități chirurgicale, active, care necesită alertă și rezistență psihică, dar și stăpânire de sine, calm și rapiditate în găsirea soluțiilor.

Pe de altă parte, personalitatea de tip flegmatic e definită de spiritul analitic, răbdare și lentoare, cât și pasiune pentru studiu – prin urmare, mai ușor recomandată în specialități axate pe analiză și cercetare, într-un mediu liniștit.

În orice caz, ideal este să te documentezi cât mai bine din toate perspectivele, cu privire la ce specialitate îți place și vrei să urmezi.

Citește și De ce refuză pacienții să fie consultați de medicii rezidenți și ce poți face pentru a evita asta.

Care e gradul de nevoie pe piață pentru specialitatea dorită?

Evident, sunt anumite specialități la mare căutare, existând un deficit de medici specialiști în acea ramură sau în diferite orașe ale țării, dar și viceversa.

În plus, odată cu creșterea procentului populației îmbătrânite și implicit a numărului de pacienți bolnavi cronici (cu probleme cardiovasculare, neurologice, oncologice, de metabolism etc.), va fi nevoie tot mai mult de asistente medicale, dar și de medici specialiști în aceste domenii. Prin urmare, perspectivele de viitor trebuie privite și prin acest filtru al cererii pe piață pentru anumite specialități. 

E bine să ții cont și de competitivitate. De exemplu, echipa MEDIjobs a realizat un top al celor mai căutate specialități de angajatorii medicali, anul trecut. Printre cele mai populare se numără:

• Cardiologie
• Medicina de laborator
• Medicina internă
• Radiologie
• Neonatologie
• Psihiatrie
• Neurologie
• Oncologie
• ATI (Anestezie și Terapie Intensivă)

Sfaturi de la rezidenti: de ce sa alegi ATI?

Cum îți alegi clinica?

După ce ai fost admis ca rezident, este important să îți alegi specialitatea, dar și clinica la care să efectuezi stagiul. Poți să citești interviurile MEDIjobs cu studenții de Medicină sau chiar rezidenți la diferite secții, sau poți să te interesezi pe forumuri și să ceri păreri avizate de la colegii mai mari.

Este foarte important să alegi o unitate medicală unde înveți, înveți, înveți. În mod firesc, de vreme ce rezidențiatul te formează ca medic specialist în care îți vor pune speranțele sute, mii de pacienți. Așadar, alege rezidențiatul acolo unde știi că aplici ce înveți, zi de zi, fie că vorbim de diagnosticare sau un know-how chirurgical, și știi că acele unități medicale se implică în pregătirea rezidenților ca medici independenți și capabili.

Dacă, din nefericire, simți că nu înveți în timpul rezidențiatului, cel puțin în primul an, poți oricând să schimbi locul. Este important să îți păstrezi curajul și să faci orice pentru a-ți clădi cariera pe temelii bune.

Dependența tehnologică a medicului la început de drum – în special în chirurgie

Există specialități care necesită și o bună cunoaștere, familiarizare și chiar pasiune pentru tehnologie, mai ales în ariile mai critice și în cazuri complexe.

Vorbim mai ales de lucrul cu noile tehnologii medicale, dezvoltate asiduu în ultimii ani pentru a ușura atât viața medicului, cât și a pacientului – acestea predomină secții precum cea de chirurgie, neurochirurgie, dar și radiologie-imagistică medicală.

Dacă te-ai orientat spre o astfel de specialitate, e de înțeles și dependența de tehnologie.În perioada rezidențiatului ai nevoie să absorbi cât mai multe lucruri și practici, dar și tehnologii moderne care îți simplifică munca, îți oferă mai mult timp pentru un număr mai mare de pacienți și te ajută să oferi diagnosticuri mai precise, în timp ce salvezi vieți mai repede.

În plus, odată cu inovațiile tehnologice din ziua de azi, abilitățile tehnice vor fi un must-have destul de curând. Dar, pentru că aceste tehnologii avansate există în majoritatea spitalelor mari sau a centrelor specializate, vei depinde de ele pentru a-ți face meseria și a da de provocări profesionale care să te “călească”. Practice makes perfect, așadar nu ezita să te implici în cazuri urgente sau complexe unde înveți foarte multe și unde poți face investigații speciale cu aparatura modernă.

Salarizarea rezidenților: cât câștigi ca medic rezident?

Bun, și-acum, cum arată un salariu de medic rezident în 2019? Aspectul financiar este la fel de important pentru un rezident precum este și specialitatea aleasă.

Așa cum a arătat și studiul MEDIjobs realizat la începutul anului 2019, salariile nete ale medicilor specialiști sunt mai ridicate în orașele mici și mijlocii, spre deosebire de cele din orașe mari precum București. Asta se datorează deficitului de personal din acele orașe, unde angajatorii medicali privați încearcă să atragă medici specialiști cât mai repede.

Bineînțeles, salariile diferă și în funcție de specialitate și de sistemul public sau privat.

Secția ATI presupune cele mai mari salarii medicale pentru că și eforturile și riscurile meseriei sunt ridicate. În topul celor mai bine plătite specialități medicale mai sunt Oncologia, Medicina de Urgență, Radiologia, Cardiologia, dar și Ginecologia, Pediatria, Neurologia.

Chiar și Medicina de laborator oferă salarii mai ridicate, datorită nevoii foarte mari de medici pe această direcție. Cele mai mici salarii rămân cele din Medicina generală, Medicina de familie, Medicina muncii.

Angajatorii privați încearcă să facă oferte competitive pentru candidați, după majorarea salariilor în sistemul public, mizând pe un pachet salarial care include și bonuri de masă, asigurarea cazării, tichete de vacanță șamd., mai ales când vine vorba de relocare în orașe medii și mici.

Mai multe detalii despre salariile medicilor specialiști, conform studiului bazat pe experiența de recrutare MEDIjobs, aici.

Salariile medicilor rezidenți în sistemul de stat (sectorul bugetar)

Pentru fiecare funcție bugetară (cu anumite excepții), salariile de bază crește în funcție de funcții, grade și gradații. Ca rezident, poți fi încadrat între gradația 0 și 5 (vechime peste 20 de ani). Gradația 1 se referă la o vechime de 3-5 ani. Poți afla mai multe citind Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Perspectivele asupra salarizării celor din domeniul medical sunt unele foarte optimiste. Spre exemplu, în urma schimbării grilei de salarizare în Sănătate și Educație din 2018 a adus creșteri salariale aproape duble pentru cei care lucrează ca medici și asistenți medicali, inclusiv pentru personalul medical auxiliar (infirmiere, brancardieri, spălătorese, șoferi autosanitare) și farmaciști.

De exemplu:

• Pentru un medic rezident de anul I, salariul lunar brut a crescut la 5700 lei
• Pentru un medic rezident de anul II, salariul lunar brut a crescut la 6100 lei;
• Pentru un medic rezident de anul III, salariul lunar brut a crescut la 6700 lei;
• Pentru un medic rezident de anul IV-V, salariul lunar brut a crescut la 7300 lei.

Ce include programa rezidențiatului?

În cazul fiecărei specialități, programul de rezidențiat se desfășoară după un curriculum de pregătire și un barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice și terapeutice, obligatorii și unice pe țară.

Pe lângă descrierea aceasta rece, viața de rezident începător este, în sine, una plină de adrenalină, palpitații, care ușor se transformă într-o stre cu emoții bune și calm chiar și în timpul gărzilor.

În general, programul de rezidențiat presupune:

• Deprinderea cu diferite protocoale (de la spălarea corectă a mâinilor, la învățarea instrumentarului și modul de utilizare a instrumentelor)

• Internarea pacienților, completarea foilor de observație, oferirea de consultații
• Asistarea medicului specialist la vizitarea diferitor pacienți
• Prezentarea cazurilor medicale întâlnite în spital sau clinică
• Luarea de decizii medicale și stabilirea de diagnostic – confirmate în prealabil de medicul coordonator
• Pregătirea preoperatorie a pacientului și urmărirea postoperatorie, dacă este cazul.
• Implicarea activă în intervenții sau operații (depinde de specialitate)
• Și, bineînțeles, gărzile în care înveți cel mai mult să îți învingi fricile și să acționezi.

Află direct de la tinerii rezidenți despre primii ani de rezidențiat în diferite secții!

Rezidențiatul înseamnă, într-adevăr, agonie și extaz. 

Este perioada cea mai intensă și memorabilă din viața ta ca tânăr medic, cea în care muncești cu adevărat și înveți în timp ce lucrezi, perioada în care afli dacă ești “up for the challenge”, dacă ești cu adevărat pasionat și hotărât să salvezi vieți. Este și perioada în care poți resimți stresul, presiunea și chiar neîncrederea în forțele tale.

Nu te îngrijora, orice dificultate înseamnă un mare pas înainte spre cea mai bună versiune a ta, așadar, bucură-te de tot ce înseamnă rezidențiatul, cu toate provocările sale, și devino medicul specialist competent și pasionat, așa cum ți-ai dorit!