Relația dintre medici și pacienți este analizată încă de la începutul anilor 1900. Înainte de momentul în care medicina era mai mult știință decât artă, medicii au lucrat pentru a-și perfecționa modul de lucru la patul pacientului, deoarece vindecarea era adesea imposibilă și tratamentul avea un efect limitat.
La mijlocul secolului al XX-lea, când au apărut știința și tehnologia, aspectele interpersonale ale îngrijirii sănătății au fost trecute în umbră. După această perioadă, interesul a reapărut în domeniul medicinei ca proces social.
Componente instrumentale și expresive în relația medic și pacient
Relația medic-pacient are două dimensiuni:
- Instrumentală
- Expresivă
Componenta „instrumentală” implică competența medicului în efectuarea aspectelor tehnice ale îngrijirii, cum ar fi:
- Efectuarea testelor de diagnosticare
- Examene fizice
- Prescrierea tratamentelor
Componenta „expresivă” reflectă arta medicamentului, inclusiv partea afectivă a interacțiunii, cum ar fi căldura, empatia și modul în care medicul se apropie de pacient.
Modele comune de relație medic – pacient:
Modelul de activitate – pasivitate – unii oameni sunt de părere că diferența de putere dintre un medic și pacient este necesară pentru ca îngrijirea medicală să se desfășoare în mod constant. Astfel, pacientul solicită informații și asistență tehnică, iar medicul formulează decizii pe care pacientul trebuie să le accepte. Deși acest lucru pare adecvat în situațiile de urgență medicală, acest model, cunoscut sub numele de model de pasivitate a activității și-a pierdut din popularitate în tratarea anumitor afecțiuni. În acest model, medicul tratează activ pacientul, dar pacientul este pasiv și nu are control.
Modelul de îndrumare – cooperare – unul dintre cele mai importante modele
Modelul de cooperare orientativă este cel mai răspândit în practica medicală din prezent. În acest model, medicul recomandă un tratament, iar pacientul cooperează cu el. Acest lucru coincide cu teoria „doctorul știe cel mai bine”, conform căreia medicul este un susținător neautoritar și este responsabil pentru alegerea tratamentului adecvat. În acest caz, pacientul are o putere mai mică și trebuie să urmeze recomandările medicului.
Modelul de participare reciprocă – responsabilitate comună
În cel de-al treilea model, modelul participare reciprocă, medicul și pacientul au responsabilitatea comună de a lua decizii și de a planifica cursul tratamentului, adică, atât medicul, cât și pacientul respectă așteptările, punctul de vedere și valorile celuilalt. Majoritatea susțin că acesta este cel mai potrivit model pentru bolile cronice, cum ar fi artrita reumatoidă sau lupusul, unde pacienții sunt responsabili de implementarea tratamentului și de determinarea eficacității acestuia. Aceste modificări care se produc în cursul afecțiunilor reumatice cronice necesită o comunicare deschisă între medic și pacient.
Ca un tratament să fie eficient depinde în mare măsură de pacientul care îndeplinește indicațiile medicului, precum luarea medicamentelor prescrise de doctor, efectuarea unor exerciții fizice de mișcare și întârire, remedii naturale, tehnici de calmare a durerii, controlul greutății sau fizioterapie. De asemenea, dacă pacientul nu respectă planul de tratament indicat de medic, aceasta presupune un rezultat negativ.
Care este efectul unei relații eficiente dintre medic și pacient?
Atunci când relația dintre medic și pacient include competență și comunicare, de obicei există un răspuns mai bun la tratament. De asemenea, atunci când rezultatele așteptate sunt combinate cu un răspuns bun la tratament, cu satisfacția pacientului, acesta va avea starea de sănătate îmbunătățită și o calitate mai bună a vieții. Succesul tratamentului poate fi puternic afectat de relația dintre medic și pacient. Totodată, în această relație pacientul dorește să poată avea încredere în competența și eficacitatea îngrijirilor și dorește ca medicul să se concentreze asupra durerii, disconfortului fizic și a dizabilităților funcționale.
Citește și: INTERVIU Dr. Aniela Petrescu, medic specialist cardiolog, supraspecializat in imagistica cardiaca
Pasionată de anatomie și de tot ceea ce înseamnă corpul uman, sunt mereu în căutare de informații și de subiecte interesante pe care le scriu cu mare drag pentru toată lumea.