Stresul la locul de munca in domeniul serviciilor de sanatate, fie esti asistent medical, medic, infirmier sau brancardier este unul dintre cele mai discutate aspecte in aceasta profesie, cu impact semnificativ atat pentru viata celui care profeseaza cat si pentru viata celor pe care ii ingrijeste, adica pacientii.
Astfel, tocmai din cauza faptului ca meseria de asistent medical si medic este in directa legatura cu oamenii si suferinta acestora sau cu starea lor de sanatate, cu atat mai mult este extrem de necesar ca cei care se ocupa de mentinerea starii de sanatate a celor din jur si de tratamentul acestora, sa fie ei insisi sanatosi si echilibrati psihic.
Identifica cauza si apoi schimba ceva
Exista insa terapeuti, consilieri, cursuri si literatura de specialitate care pot sa ajute in luarea celei mai bune decizii pentru cariera sau pur si simplu, in administrarea eficienta a situatiilor stresante.
Acestea sunt faptele, iar alegerea unei cariere medicale trebuie sa vina pentru oricine din cea mai sincera si responsabila resursa a rationamentului si sentimentelor acestora. Dar acest lucru nu se intampla de multe ori asa incat, medici sau asistenti medicali ajung sa se simta coplesiti de incarcatura emotionala, fizica si psihica a meseriei pe care au ales-o.
Un studiu care se refera la Prevenirea si management-ul sindromului de burnout, realizat de programul Erasmus in parteneriat cu un program al Uniunii Europene, ofera cateva resurse extrem de utile. Acesta va clarifica in primul rand daca va aflati intr-o situatie de risc in ceea ce priveste sindromul de “burnout” . Este util sa il cititi, mai ales pentru a nu confunda acest sindrom cu starea iritabila sau anxioasa pasagera sau cu oboseala cronica.
Acest studiu clarifica atat definitia cat si modul in care puteti identifica, administra si trata ceea ce numim sindrom de burnout: „problema in livrarea de servicii medicale si sociale, in principal, deoarece submineaza functionarea furnizorilor de servicii”.
- Burnout-ul nu numai ca are efecte semnificative fizice si mentale, cat si cu privire la bunastarea profesionala a asistenților medicali si ingrijitorilor la domiciliu, dar poate sa si compromita calitatea si siguranta ingrijirilor oferite.
- Sindromul burnout submineaza si implementarea practicilor bazate pe dovezi si probabil acest lucru afecteaza persoana ce primeste ingrijirile.
- Prevenirea si controlul sindromului burnout pot fi abordate pe trei nivele: personal, (psihoterapie, sfaturi cu privire la modul sanatos de viața), de echipa (implicarea in comunicare) si institutional (intalniri si grupuri de suport)
- Conform definitiei din psihologie, sindromul burnout sau sindromul epuizarii profesionale reprezinta o stare de epuizare, atat fizica cat si psihica, care apare in special la persoanele a caror profesie implica o responsabilitate deosebita si interactiuni frecvente cu oamenii. Apare tot mai frecvent in epoca moderna si conduce la scaderea performantelor la locul de munca, afecteaza relatiile cu cei din jur si calitatea vietii individului. Sindromul burnout se aseamana cu depresia prin: tulburari de somn si de digestie, senzatia de epuizare si de scadere a randamentului profesional, scaderea capacitatii de dialog si de interactiune cu cei din jur, senzatia de lipsa de sens si ca viata profesionala invadeaza viata privata.
Cititi si in revista editata de OAMGMAMR despre Analiza factorilor stresori si efectele acestora in viata personalului medical.
Pentru a nu il confunda cu oboseala sau situatiile stresante inerente si administrabile, este nevoie mai intai sa identificati exact sursa. Pot fi diverse surse de anxietate , dintre care enumaram pe cele mai frecvente:
1. Atitudinea colegilor este deranjanta (colegi care vorbesc urat, atitudine necolegiala, etc.)
2. O relatie conflictuala sau dificila cu superiorii ( va simtiti criticat sau agresat, sunteti suprasolicitat, vi se impun sarcini care nu intra in fisa postului sau care nu au legatura cu activitatea medicala).
3. Va simtiti coplesit de relatia cu pacientii (incarcatura emotionala, stresul fizic, sunteti sau ati fost agresat fizic sau verbal de pacienti).
4. Suprasolicitarea la locul de munca sau lucrati in conditii de munca nepotrivite (echipament medical mediu de lucru adaptat la nevoile activitatilor medicale in privinta curateniei, accesului la resurse de apa si aer curat, etc)
5. Nesiguranta zilei de maine in privinta salariului sau securitatii jobului.
6. Nu va mai simtiti implinit la nivel personal in aceasta meserie si cautati oportunitati de schimbare a jobului si chiar a domeniului.
7. Probleme personale.
Afla care sunt cele 3 motive pentru care medicii renunta la locul de munca, este posibil sa te identifici cu acestea si atunci, sansele sa gasesti solutiile potrivite sunt mari.
In general, pentru orice profesionist, nu toate cele 7 conditii pot fi identificate in acelasi timp dar pot fi intrunite parte dintre acestea, pentru ca nimic nu poate fi delimitat in alb si negru in existenta umana, care e subiectiva si complicata. Vestea buna este ca fiecare dintre cele 7 conditii cu care v-ati putea confrunta are solutii punctuale, trebuie doar sa identificati problema si sa cautati ajutor si consiliere in rezolvarea acestora.
Uneori, problema poate fi mai usor de rezolvat si depinde doar de voi sa va recastigati echilibrul interior si starea de bine.
Daca doresti sa fii la curent cu oferte de cariera, dar si cu noutatile din domeniul medical, creeaza un cont gratuit pe MEDIjobs aici.
Sunt acel gen de om care scrie cu dorul de a fi asistent medical macar pentru o zi iar cand vine ziua aceea, ar face orice sa se intoarca la masa de scris. Educata ca jurnalist, instruita ca asistent medical, sunt mereu in preajma cuvintelor si a oamenilor.