Peste 200 de localități din România nu au medic de familie

Peste 200 de localități din România nu au un medic de familie, arată un raport al Avocatului Poporului.

În preambulul raportului, este subliniată importanța acestor specialiști:

„Medicii de familie, ca specialiști pregătiți în această disciplină, sunt singurii medici generaliști competenți să îngrijească pacienți de toate vârstele și cu diverse probleme de sănătate. Grație abilității acestora de a asigura asistența medicală generală pacienților de toate vârstele preventiv și curativ, medicii de familie sunt soluția ideală pentru rezolvarea nevoii de asistență medicală primară”.

Analiza, care a avut drept scop situația medicilor de familie din mediul rural și din zonele defavorizate sau greu accesibile, arată că sunt 212 localități unde nu există un astfel de specialist. Mai mult, sunt și 665 de posturi de medic de familie vacante. 

Citește și Medicii de familie sunt nemulțumiți și susțin că medicina primară devine domeniu de experiment pentru CNAS

Statistica din anul 2019, transmisă Avocatului Poporului de către Ministerul Sănătății, arată județele fruntașe în privința absenței medicilor de familie:

• Sălaj – sunt 16 localități fără medic
• Caraș Severin – sunt 14 localități fără medic de familie
• Alba – sunt 13 localități fără medic de familie

La polul opus,  sunt și zone din România unde nu sunt astfel de probleme. De exemplu, în Călărași, Ilfov, Sibiu și Arad nu este nicio localitate fără medic de familie. 

„Din nefericire, pandemia a accentuat starea deficitară a sistemului medical și implicit a medicinei de familie, cu consecințe directe negative asupra stării de sănătate a populației”, subliniază Avocatul Poporului, în raportul special menționat. 

În perioada pandemiei, au ieșit la iveală o serie de probleme noi cu care medicii de familie au fost nevoiți să se confrunte și să le găsească rezolvare.

Principalele situații au fost legate de lipsa echipamentelor și a materialelor necesare consultațiilor în condiții de siguranță pentru ei, dar și pentru pacienți. 

Citește și O familie de medici – INTERVIU soții Angelica și Vladimir Gramaticu

Totodată, medicii de familie au avut de-a face cu sarcini noi, precum:

• triajul epidemiologic pentru cazurile suspecte de infecţie cu virusul SARS-CoV-2;
• monitorizarea pacienţilor confirmați cu virusul și izolaţi la domiciliu; 
• monitorizarea contacţilor direcţi aflați în carantină; 
• rezolvarea urgenţelor pentru pacienții care nu au avut acces la servicii specializate, din cauza dificultăților care vizau accesul în spitale; 
• îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni cronice;  
• asigurarea suportului informaţional, medical şi emoţional pentru pacienții înscriși; 
• implicarea acestora în diverse proceduri, împreună cu autoritățile cu competențe în domeniu (de exemplu direcțiile de sănătate publică, școli, angajatori etc.); 
• elaborarea de circuite necesare respectării măsurilor de protecție, destinate prevenirii infectării cu virusul SARS-CoV-2 a personalului şi a pacienţilor;
• Informarea, programarea la vaccinare, monitorizarea şi raportarea reacţiilor adverse pentru persoanele aflate pe listele proprii.

„Toate aceste neajunsuri și atribuții suplimentare s-au răsfrânt, în mod direct, asupra celor implicați în asigurarea asistenței medicale și asupra populației lipsită de posibilitatea de a avea acces efectiv la serviciile medicale”, mai subliniază raportul Avocatului Poporului. 

Acesta mai menționează faptul că, în unele județe, faptul că nu există medic de familie are consecințe serioase deoarece pacienții sunt nevoiți să meargă fie la spital, fie în altă localitate. Pandemia a îngreunat mobilitatea pacienților. 

Citește și Medicii care vaccinează populația primesc 90 lei/oră. Care sunt tarifele pentru medicii de familie

Concluziile raportului

Datele raportului arată, potrivit Avocatului Poporului, pe de parte o legislație neadaptată realității din țara; iar pe de altă parte, se observă o „lipsă clară” de conectare, relaționare și colaborare reală între instituțiile statului cu atribuții în materie.

În raport se apreciază că se impune o reașezare a sistemului medical bazat pe medicină de familie. 

„Cu prilejul cercetărilor întreprinse, am remarcat, în esență, lipsa de cooperare a autorităților locale cu instituțiile județene sau centrale (a se vedea cazuistica instituției, în care sunt prezentate eforturile primarului unei comune de a deschide un cabinet medical pentru locuitorii din localitatea sa) și lipsa unei baze de date comună instituțiilor/autorităților implicate în gestionarea situației medicilor de familie, astfel încât informațiile actualizate referitoare la numărul medicilor, contractele în vigoare/încetate, etc. să poată fi verificate de oricare dintre aceste organisme”, punctează sursa citată. 

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.