Mihaela Emilia Iamandi este membră a Societăţii Române de Microbiologie (SRM), membră a Asociaţiei pentru Prevenirea şi Controlul Infecţiilor (APCI), membră în Asociaţia de Medicină de Laborator din România (AMLR).
De asemenea, Mihaela Emilia Iamandi a fost şi membru în Comisia Naţională (de lucru) de redactare a Catalogului de analize medicale a OBBCSSR, 2014, membru în Comisia Naţională (de lucru) de redactare a tematicilor de grade profesionale a OBBCSSR (ORDINUL BIOCHIMIŞTILOR, BIOLOGILOR şi CHIMIŞTILOR în SISTEMUL SANITAR din ROMÂNIA), 2012, membru în CJ al OBBCSSR Filiala Vaslui, 2016- 2020, membru în CN al OBBCSSR, Filiala Vaslui, în perioada 2008- 2012, membru în Comisia Naţională de Relaţie cu Casa da Asigurări de Sănătate al OBBCSSR, 2008-2012 şi Vicepreşedinte al OBBCSSR Filiala Vaslui în perioada 2004-2008.
Mihaela Emilia Iamandi a ocupat funcţia de Şef laborator în perioada 2003- 2008 (cu delegaţie) şi RMC (Responsabil asigurarea calităţii) în perioada 2010-2015.
Puteţi enumera pentru cititorii MEDIjobs proiectele la care aţi participat?
În 2010 am participat la proiectul de cercetare operaţională în tuberculoză, cu tema ”Luptă împotriva tuberculozei! Luptă împotriva prejudecăţilor!”. Am ocupat locul VII în clasament, la nivel naţional.
În anul 2009 – participare proiect cercetare operaţională în tuberculoză. Tema proiectului a fost “Tuberculoza un pericol pentru…toţi”. În clasament am ocupat locul X la nivel naţional.
În anul 2009 am participat la activitatea de educaţie sanitară în cadrul Zilei Mondiale a Tuberculozei (24 martie), având ca temă ”Împreună învingem tuberculoza”, la SAM (Şcoala de Arte şi Meserii) Iveşti (clasele VII- X).
De ce aţi ales medicina de laborator?
Lumea microorganismelor este fascinantă! Laboratorul reprezintă ”uzina” în care, dintr-un material provenit din organismul uman, se pot furniza informaţii pentru diagnosticarea, managementul, prevenirea şi tratamentul bolii sau pentru evaluarea stării de sănătate a pacienţilor.
Îmi doream să salvez oameni și este o meserie cu un potențial mare de dezvoltare.
Ce ne puteţi spune despre parcursul universitar?
Sunt absolventă a Liceului Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad, promoţia 1990. După terminarea studiilor liceale am urmat Şcoala Postliceală Sanitară ”Gr. Ghica”, Iaşi, promoţia 1994. Am profesat doi ani la secţia exterioară Puieşti a Spitalului Municipal de Adulţi.
Apoi am urmat cursurile Facultăţii de Chimie, Secţia Biochimie, la UAIC, Iaşi, promoţia 2000. Consider că pentru a fi un bun profesionist este necesară o bună pregătire profesională, aşa că mi-am completat studiile.
Mai exact?
Am continuat cu un master în Epidemiologie Clinică: “Metodologia de studiu în bolile multicauzale” la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Gr.T.Popa”, Iaşi, 2004-2005.
Apoi am mai făcut un master: ”Managementul serviciilor de sănătate în domeniul medico-farmaceutic”, tot la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Gr.T.Popa”, Iaşi, 2017-2019.
Tot în anul 2019 am absolvit şi cursurile programului de perfecţionare ”Managementul spitalicesc”, organizat de către Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar, Bucureşti (SNSPMPDSB).
Cum aţi ales această specialitate?
Cred că ea m-a ales pe mine! După absolvirea facultăţii m-am reîntors în oraşul natal la aceeaşi unitate sanitară (Spitalul Municipal de Urgenţă ”Elena Beldiman”), de unde plecasem în urmă cu patru ani. M-am reîntors pe un post de asistent medical, la un dispensar rural.
În anul 2001 a fost scos la concurs un post pentru Laboratorul de determinări BK unde am participat la concursul organizat la nivelul DSP (de către Ministerul Sănătăţii) şi am luat acel examen/concurs.
Cum aţi putea descrie bacteriologia medicală, ca şi specialitate?
Specialitatea mea presupune studiul microorganismelor implicate în patologia umană și interacțiunile dintre om și acestea. Specialitatea presupune efectuarea de analize medicale, inclusiv de asumare şi validare a acestora.
Specialitatea de microbiologie BK presupune activitatea de izolare (cultivare) şi identificarea bacililor acido-alcoolo-rezistenţi (BAAR). Mai pe înţelesul tuturor: punerea diagnosticului şi urmărirea tratării tuberculozei din punct de vedere al laboratorului.
Prin contribuţia participării laboratorului, alături de celelalte simptome şi simptomatologia clinică se pune diagnosticul de tuberculoză.
Specialităţile se susţin printr-un Examen Naţional organizat de către Ministerul Sănătăţii în cadrul UMF, astfel:
După patru ani am obţinut gradul profesional de specialist în Bacteriologie medicală, iar după încă 5 ani am obţinut gradul profesional de principal în specialitatea pe care o practic curent.
Pentru că pe tot parcursul carierei profesionale am pus pe primul plan pregătirea profesională, în anul 2014 am susţinut examen pentru obţinerea celei de-a doua specializări în domeniul Managementului Calităţii în Laboratorul Medical.
Aceste examene de specialist sunt organizate şi pentru alte categorii profesionale?
Menţionez că aceste examene naţionale de obţinere a gradelor profesionale sunt organizate în cadrul UMF la categoriile profesionale: medici, farmacişti şi biologi, biochimişti şi chimişti.
Deşi există prevederi în Legea nr. 460 din 12 noiembrie 2003 (actualizată) privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog şi chimist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în Sistemul Sanitar din România, art.10-13, “forma de specializare prin programe având conţinut şi durată specifice conform cerinţelor în instituţii abilitate scopului propus”, aceste articole nu au fost puse în aplicare.
Aţi avut modele / mentori ȋn familie sau la facultate?
Da, am avut norocul să cunosc oameni deosebiţi care mi-au devenit modele şi mentori. Le sunt recunoscătoare şi le mulţumesc pentru ceea ce sunt astăzi!
Începând cu domnul diriginte Mircea Marinescu, Dr. Mona Focşa, omul care mi-a îndrumat primii paşi în această nobilă profesie şi m-a învăţat ce înseamnă empatie faţă de pacient. Dr. Daniela Diculencu a fost ghidul meu pe acest “tărâm” al tuberculozei. Prof. Dr. Doina Azoicăi este responsabilă pentru paşii pe care i-am parcurs în lumea epidemiologiei.
Conf. dr. Georgeta Zanoschi este cea căreia îi sunt recunoscătoare pentru formarea mea ca manager.
Îi sunt recunoscătoare şi doamnei dr. biolog Olga Moldovan, care a avut pentru mine sfaturi binevenite în formarea ca şi profesionist, precum şi toţi cei care au contribuit chiar şi cu o ”picătură” de ştiinţă în formarea mea profesională.
Dr. Mona Focşa, Dr. Delia Tepşanu, Dr. Dorina Mândroiu, care la momentul respectiv au ştiut să-mi călăuzească paşii în drumul deloc uşor al devenirii, lor le mulţumesc în mod special!
Duceţi problemele de serviciu acasă?
Mi-aş dori să nu duc acasă problemele! De ce să suporte familia mea eventualele probleme? Dar viaţa şi cazurile mai deosebite fac uneori imposibilă delimitarea celor două “sectoare” ale vieţii: cea familială şi cea profesională.
Chiar dacă nu doreşti să duci acasă problemele de la serviciu, empatia pentru pacient face ca, inconştient, gândul să-ţi “fugă” spre acel caz mai deosebit întâlnit, deoarece mă implic și pun suflet în tot ceea ce fac.
Relaţia cu pacienţii şi cu echipa medicală/ colegi.
Relaţia cu colegii este normală, cum ar trebui să fie orice relaţie care ţine de muncă, de serviciu.
Cu pacienții relaţia nu este pregnantă deoarece biologul/biochimistul nu are acces la recoltare (sputa asistenţilor) sau la sfaturi privind interpretarea rezultatelor (atribuţii specifice medicului pneumolog).
Consider că fiecare categorie profesională care formează echipa medicală în cadrul laboratorului (medic/biolog/biochimist/chimist/asistent) îşi are propriul rol şi loc în acest angrenaj pus în slujba emiterii unui rezultat cât mai fidel al unei analize.
Din nefericire, odată cu apariţia şi aplicarea legii salarizării unitare, 153/2017, în multe laboratoare din ţară “echipa” a fost distrusă. S-a ajuns ca această categorie profesională formată din biologi, biochimişti şi chimişti să fie dezavantajată, atât ca salarizare cât şi coeficientul de complexitate a grilei de salarizare.
Dacă până la apariţia noii legi a salarizării salariul nostru era aproape cât a unui medic specialist cu specialitatea medicină de laborator, acum este de aproximativ 3-4 ori mai mic.
Noi şi alte categorii de personal cu studii superioare (farmacişti, psihologi, kinetoterapeuţi) NU am beneficiat de măriri salariale decât în tranşe (25% sau 1/3) care vor fi finalizate în anul 2022.
În anul 2018 am încercat alături de ceilalţi colegi atât din localitate, zonă, cât şi din restul ţării, să sensibilizăm factorii decizionali privind această situaţie. Din păcate, demersurile noastre nu au avut niciun rezultat.
Am participat la greve, mitinguri, semnalări în mass-media, audienţe la factorii politici decidenţi etc.
Sperăm să fim reabilitaţi pentru că veriga pe care o reprezintă meseria noastră în acest sistem este la fel de importantă ca oricare alta. Este importantă, dacă luăm în consideraţie că rezultatele de laborator sunt printre primele semnale care ajută la stabilirea unui diagnostic corect şi la aplicarea tratamentului aferent.
Aveţi timp liber? Dar hobby-uri? Cum vă relaxaţi după o zi de muncă?
Timpul liber îl dedic celor dragi, familiei. Lectura, muzica şi sportul sunt activităţile pe care le agreez pentru relaxare. Îmi place să merg la teatru, la concerte, să ies în natură. Iubesc la fel de mult şi vârful de munte şi valurile mării.
Puteţi să ne dezvăluiţi câteva plusuri şi minusuri aferente profesiei dumneavoastră?
Un mare plus este satisfacţia de a putea participa ca o verigă importantă în cadrul echipei medicale la diagnosticarea şi urmărirea vindecării pacienţilor.
Tot la plusuri aş menţiona şi satisfacţia personală dată de recunoaşterea la nivel naţional ca expert tehnic RENAR (Asociația de Acreditare din România), începând din iunie 2018 şi ca voluntar ANMCS (Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate), începând din mai 2019.
A fost o onoare să fiu invitată la şedinţele grupului de lucru GLL – Grupul de Lucru Laboratoare pentru Laboratoarele BK în cadrul Programului Naţional de Control al Tuberculozei, în perioada 2004-2009.
La minusuri sunt nevoită, cu părere de rău să spun că se merge spre mimimalizarea importanţei acestei profesii, aşa simt. Şi nu ar fi doar atât…
Ce credeţi despre formarea continuă ca specialist?
Formarea continuă este esenţială, altfel eşti doar un executant! Pe parcursul întregii cariere profesionale am pus la loc de cinste pregătirea profesională, astfel încât să fiu la curent cu ce este nou în domeniul în care îmi practic meseria, pentru a putea aplica practic noţiunile care să sprijine punerea cât mai corectă a unui diagnostic cu ceea ce ne permitem la nivelul locului de muncă.
Formarea continuă ca specialist este benefică deoarece în acest domeniu trebuie foarte bine să te documentezi pentru a face faţă provocărilor zilnice.
Dacă doreşti să fii un bun profesionist trebuie să ţii pasul cu tot ce înseamnă noutate, indiferent de domeniu.
Participaţi la congrese, work shop-uri, simpozioane?
Sigur, de câte ori am ocazia, atât ca simplu participant dornic să afle lucruri noi, cât şi ca autor/co-autor a unor materiale ştiinţifice prezentate în manifestări naţionale ştiinţifice de profil, desfăşurate sub egida diferitor asociaţii profesionale.
Participări la manifestări ştiinţifice:
- 2019: Conferinţa de Pneumologie INSPIR, Iaşi, 11-15.06.2019
- 2019: 3-ND National Conference of the Romanian Association of Laboratory Medicine with International, AMLR, Iaşi, 05-07.06.2019
- 2019: a VII-a Conferinţă Naţională “Actualităţi în vaccinologie-Rovaccin 2019”, Societatea Română de Microbiologie, 16 martie 2019, Bucureşti
- 2019: a XII-a Conferinţă Naţională de Microbiologie şi Epidemiologie a Societăţii Române de Microbiologie, Bucureşti, 14-16 .11.2019
- 2019: a VII-a Ediţie a Congresului Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, 10-12 .10.2019
Până la acest moment am avut 18 lucrări cu care am participat la diferite manifestări ştiinţifice sau au fost publicate în diferite reviste de specialitate.
De ce aţi ales să rămâneţi în ţară?
Am ales sa rămân în ţară cu gândul că pot să contribui la schimbarea în bine pe care o dorim cu toţii. Viitorul acestei țări nu se poate construi de la distanţă. Fuga nu a fost niciodată o soluţie. Nu este uşor să trăieşti în România, dar nu este imposibil.
Cu siguranţă lumea microorganismelor este fascinantă pentru cei care au ales să practice medicina de laborator!
Scriu in speranta ca pot face lumea mai buna oferind informatii competente. Sunt convinsa ca informatia de calitate este sinonima cu educatia si poate schimba in bine mentalitati si destine.