Ce va aduce nou medicina în următorii zece ani? Sunt sigură că la această întrebare s-au gândit mulți dintre noi, fie întâmplător, fie cu un scop anume. Tehnologia și știința sunt într-o continuă dezvoltare, iar fiecare dintre noi dorește să țină pasul cu ce este nou. Experții în domeniu au prezentat câteva idei futuriste, iar o mare parte dintre acestea sunt la doar câțiva ani distanță.
Se vorbește despre un viitor în care medicii și pacienții sunt conectați. Sistemul medical actual este în mare parte un sistem de îngrijire medicală, construit la mijloculul secolului trecut. S-au făcut progrese extraordinare în ceea ce privește diagnosticarea unei boli și tratamentele medicale, însă ce nu s-a modificat a fost furnizarea îngrijirilor medicale. Sunt spitale care încă tratează pacienții în condiții nu foarte bune, pentru că sistemul medical nu a fost conceput pentru a face față creșterii imense a bolilor cronice, care reprezintă în acest moment peste 80 % din cheltuielile din sănătate.
Dacă cineva nu se simte bine și trebuie să primească un tratament, el trebuie să ajungă prima dată la medicul de familie, după aceea să aibă o întâlnire cu un specialist într-un spital, să facă teste și analize, iar după aflarea rezultatelor să primească tratamentul, acest lucru poate dura foarte mult timp, până la câteva zile.
Asta se poate schimba doar dacă începem să privim asistența medicală din perspectiva pacientului, implicând mai întâi ajutorul acordat pacientului în legătură cu transmiterea informațiilor legate de orele de somn, fumat, consumul de lichide și realizarea exercițiilor fizice, precum și toate aspectele legate de gestionarea corectă a stării lor, cum ar fi respectarea orarului medicamentelor. Însă această comunicare nu implică doar faptul de a le spune pacienților ceea ce să facă (majoritatea oamenilor care fumează știu că este rău pentru sănătatea lor), ci să îi implice cu adevărat, oferindu-le tehnologie inteligentă, astfel încât să se poată monitoriza îndeaproape. Pot avea dispozitive care să măsoare constant ritmul cardiac, tensiunea arterială, respirația, greutatea sau nivelul de activitate.
Toate aceste date vor fi trimise pe dispozitivele sau aplicațiile lor pentru smartphone arătând cum evoluează sănătatea lor. Aceste aplicații pot arăta atunci când este necesară o intervenție sau dacă persoana respectivă, de exemplu, poate să fie în pericol de un accident vascular cerebral. Atât persoana, cât și echipa de medici și asistenți pot monitoriza starea de sănătate de la distanță. Vorbim despre o conexiune de 24 de ore între pacient și cei care îl monitorizează.
Noua inovație în acest sens presupune, de exemplu, interacțiunea pe care un medic o are asupra pacientului. Medicul folosește tableta pe care sunt monitorizați pacienții, realizând în timp real o ecografie cu inima care bate a unui pacient. În momentul în care se constată nereguli, medicul de famile transmite acest lucru imediat unui cardiolog pentru o diagnosticare rapidă a pacientului și pentru a stabili un plan de îngrijire.
Citește și: 4 moduri prin care inteligența artificială modelează medicina de azi și din viitor
De asemenea, nu necesită programări care pot dura săptămâni sau chiar luni, totul se rezolvă în timp real. Întotdeauna un pacient cu boli cronice va avea nevoie de specialiști care să aibă grijă de el, dar acest lucru nu trebuie să se întâmple în același spațiu sau în același timp. O rețea de îngrijire înseamnă că mai mulți specialiști pot privi cazul simultan, iar acest lucru poate să permită o diagnosticare precoce ale problemelor de sănătate.
De asemenea, se vorbește despre un viitor în care roboții ajută persoanele în vârstă. Unde suntem acum cu tehnologia? Pe măsură ce populația îmbătrânește, devine din ce în ce mai important să contribuim la o îmbunătățire a experienței de viață și să le permită oamenilor să trăiască independent mai mult timp. În acest scop sunt într-un program de dezvoltare două tipuri de roboți, roboți însoțitori și roboți asistenți.
S-au creat deja astfel de roboți, precum cel numit MIRo (nume derivat din termenul „Mimetic Robot”), care sunt ca niște animale de companie inteligente. Se pot deplasa dintr-o cameră în alta, poate comunica cu pacientul, iar acest lucru este cel mai important. Singurul dezavantaj pe care îl au acești roboți este că nu va înlocui o persoană, dar poate îndeplini un rol similar cu cel al unui animal de companie și fără să aibă responsabilități. Astfel de roboți pot fi programați pentru a îndeplini anumite sarcini simple. Ca de exemplu, pacientul poate întreba „mi-ai văzut ochelarii?” sau „unde este telecomanda?” și aceștia pot găsi lucrurile.
De asemenea, sunt conștienți de ceea ce se poate întâmpla cu pacientul, iar în cazul în care se întâmplă ceva poate suna la un echipaj de ambulanță, pompieri sau la poliție (la numărul de urgență). Acest robot își poate regla înălțimea, poate lua o ceașcă de ceai dintr-o cameră și să o ducă pacientului, poate aminti pacientului când să își ia medicamentele.
Se pare că acesta este doar începutul a ceea ce roboții vor putea face în viitor. În Japonia s-au construit roboți care pot ridica pacienții din pat și îi pot muta dintr-o cameră în alta. Cu toate acestea, este foarte important să recunoaștem că roboții nu vor fi un obstacol sau ceva de temut, ci fac parte din soluție, aceștia fiind un ajutor pentru oameni și de asemenea, este viitorul asistenței medicale, roboții vor lucra alături de oameni pentru a mării șansele de supraviețuire și de îngrijire a pacienților.
Totodată, se vorbește despre un viitor în care nano-medicina poate vindeca orbirea și chiar cancerul. Unde este tehnologia acum? Nanoștiința este un domeniu relativ nou care studiază materialele la o scară nano (aproximativ 1 până la 100 nanometri). Pentru a vă face o idee despre cât de mic este, o foaie de ziar are aproximativ 100.000 de nanometri. O parte din valoarea nano-materialelor constă în faptul că acestea pot avea propietăți foarte diferite față de macromaterialele originale. Mai mult decât atât, aceste propietăți se schimbă în funcție de dimensiunea și forma lor. Asta înseamnă că nanotehnologia crește efectiv numărul de materiale cu care trebuie să lucrăm.
Un exemplu, ar fi aurul care la nivelul nano este roșu, iar când mai multe nanoparticule de aur se strâng împreună, acestea își schimbă culoarea în albastru. Dacă se proiectează ceva care valorifică această proprietate care își schimbă culoarea, ar putea fi folosit pentru a dezvolta sisteme cu eficiență ridicată în detectarea și semnalarea prezenței sau absenței unor particule virale sau bacterii, ceea ce în prezent este foarte greu de făcut. În prezent mutațiile genetice se pot aborda folosind particule de virus pentru a transporta ADN-ul într-o celulă, pentru a vedea modificările făcute la nivel genetic. Aceasta este o formă eficientă a terapiei genetice, dar uneori poate fi toxică.
Specialiștii lucrează la proiectarea nano-sistemelor bio cu eficiență ridicată în furnizarea datelor despre gene, fără să mai fie toxică. În viitor, această abordare ar putea fi folosită pentru a trata orbirea transmisă genetic, care apare ca urmare a unei mutații genetice, precum și a mai multor boli genetice. Datorită complexității domeniului nanotehnologiei și a necesității studiilor clinice care să dovedească eficacitatea și siguranța acestor noi metode de terapie, este posibil ca în jur de 5-10 ani să fie disponibilă această nanomedicină.
Cu ajutorul nanotehnologiei vom putea transforma chimioterapia cu nanostructuri încărcate cu medicamentele necesare chimioterapiei, acestea vor merge direct la celulele canceroase acționând strict asupra acestora ne mai existând riscul altor efecte adverse. O altă ramură a nanotehnologiei este dezvoltarea nanoantibioticelor. Acestea sunt doar câteva dintre posibilele utilizări ale nanotehnologiei în domeniul medical.
Se vorbește despre un viitor în care trei din patru persoane cu cancer vor învinge boala. În ultimii cinci ani, în special, cercetătorii au căutat modalități de a folosi sistemul imunitar pentru a combate cancerul folosind medicamente imunoterapice. Acest tratament avertizează sistemul imunitar al organismului de prezența tumorilor ascunse, permițând astfel apărarea organismului. Se știe, de foarte mult timp, că celulele canceroase sunt „invizibile” pentru sistemul imunitar, dar se speră ca acest tratament să facă vizibile aceste celule, astfel încât cancerul să poată fi detectat. Cel mai greu de detectat din timp sunt cancerul pulmonar și al pielii.
Citește și: Inteligența artificială în medicină, avantaje și dezavantaje
Un alt domeniu în care există o mulțime de activități de cercetare este reprezentat de căutarea semnalelor în sânge. Se încearcă realizarea unei analize foarte detaliată a sângelui în vederea detectării semnalelor precoce de cancer. În viitor, noua dezvoltare tehnologică va face o diferență majoră în ceea ce privește radioterapia. Se va putea modela fasciculul și să fie direcționat mai precis, ajutând la transmiterea unei doze mai puternice celulelor canceroase și care va dăuna mai puțin altor părți ale corpului.
De asemenea, se vorbește și despre un viitor în care diabetul a fost vindecat. Unde este tehnologia acum? Diabetul de tip 1 este o boală care afectează peste 10% dintre diabetici, fiind o afecțiune în care sistemul imunitar atacă pancreasul (ceea ce înseamnă că organismul nu mai poate controla nivelul de glucoză din sânge). În această privință, cu ajutorul noilor tehnologii, se lucrează la crearea unui pancreas artificial. Acest dispozitiv va fi purtat în afara corpului și va face toate calculele pe care le face în mod normal un pacient înainte de a-și lua automat insulina la nevoie, printr-o pompă.
Diabetul de tip 2, în care organismul încetează să mai răspundă la insulină, astfel ne mai putând controla nivelul de glucoză din sânge, afectează 90% dintre diabetici. Pe termen lung, știm că persoanele care au diabet de tip 2 și care fac operație chirurgicală bariatică pierd foarte mult în greutate. Pierderea în greutate fiind provocată de schimbarea hormonilor intestinali, astfel că cercetătorii caută o soluție pentru rezolva problema fără a fi nevoie de o intervenție chirurgicală.
De asemenea, cercetătorii caută în același timp un alt remediu pentru diabet. Studiază celulele beta, pe care pancreasul le produce și pe care sistemul imunitar le atacă. Aceste celule se pot înlocui prin administrarea insulinei, dar și cu un transplant de pancreas, dar care nu este foarte ușor de găsit. Pe termen lung, cercetătorii crează terapia cu celule stem, care crează celulele beta de la zero în laborator, astfel eliminând transplantul de pancreas. Specialiștii vor să dezvolte și o protecție exterioară pentru aceste celule beta, astfel încât atunci când iau contact cu celulele sistemului imunitar să nu le atace. Cercetările avansează cu viteză, iar în următorii 10 ani vom vedea rezultate cu adevărat incredibile în acest domeniu al medicinei.
Pasionată de anatomie și de tot ceea ce înseamnă corpul uman, sunt mereu în căutare de informații și de subiecte interesante pe care le scriu cu mare drag pentru toată lumea.