Noul coronavirus care cauzează sindromul respirator acut sever (SARS-CoV-2) a apărut în China, infecția răspândindu-se rapid, creând o pandemie la nivel mondial. Obezitatea a fost recunoscută ca fiind un factor predispozant în cazul infecției pulmonare severe H1N1. Informațiile despre caracteristicile clinice ale pacienților infectați care necesită terapie intensivă sunt limitate, iar relația dintre obezitate și SARS-CoV-2 a fost inițial neclară.
Conform unor studii, obezitatea a fost frecventă în mod neașteptat în cazul unei cohorte de pacienți internați la terapie intensivă pentru SARS-CoV-2. Gravitatea bolii a fost asociată cu valori mari ale indicilor de masă corporală (IMC), fiind maximă în cazul pacienților cu IMC mai mari sau egali cu 35 kg / m2. Nevoia de ventilație mecanică invazivă a fost asociată cu obezitatea severă și a fost independentă de sex, de vârstă, prezența unor patologii precum diabetul și hipertensiunea arterială.
Studiile au concluzionat că pacienții cu obezitate ar trebui să evite orice contaminare cu COVID-19 prin aplicarea tuturor măsurilor de prevenire în timpul pandemiei actuale. Pacienții cu obezitate severă trebuie monitorizați mai atent. Studiile viitoare ar trebui să exploreze mecanismele din spatele asocierii dintre SARS-CoV-2 și obezitatea.
S-a descoperit că pacienții cu risc de sindrom respirator acut sever 2, produs de noul coronavirus (SARS-CoV-2) s-au caracterizat ca prezentând boli preexistente, cum ar fi hipertensiunea arterială, boli cardiovasculare, diabet, boli respiratorii cronice sau cancer. În mod surprinzător, indicele de masă corporală a fost foarte rar menționat printre factorii de risc clinici importanți pentru SARS-CoV-2 incluși în raportările clinice inițiale din China, Italia sau Statele Unite. Obezitatea a fost, însă, descrisă ca un factor predispozant în cazul infecției pulmonare severă H1N1.
Mai mult decât atât, obezitatea abdominală este asociată cu o ventilație pulmonară afectată, ceea ce duce la reducerea saturației de oxigen a sângelui. În plus, secreția anormală de adipokine și citokine precum TNF-alfa și interferon caracterizează o inflamație cronică de grad scăzut caracteristică obezității abdominale, care poate afecta răspunsul imun și poate avea efecte asupra parenchimului pulmonar și bronhiilor. Per ansamblu, se pare că obezitatea poate fi un factor de risc independent pentru SARS-CoV-2.
Pandemia COVID-19 se răspândește rapid în întreaga lume, în special în Europa și America de Nord, unde obezitatea este foarte răspândită. Cercetarea relației dintre obezitate și severitatea bolii este, prin urmare, de o importanță clinică majoră. Studiile pe cohorte retrospective au investigat asocierea dintre IMC și caracteristicile clinice și necesitatea ventilației mecanice invazive în cazul pacienților internați la terapie intensivă pentru SARS-CoV-2.
Unul dintre studiile de cohortă retrospectivă a analizat relația dintre caracteristicile clinice, inclusiv indicele de masă corporală (IMC) și cerința de ventilație mecanică invazivă (IMV) în cazul a 124 pacienți internați consecutiv la terapie intensivă pentru SARS-CoV-2.
Principala constatare a studiului a fost frecvența neașteptată a obezității în rândul pacienților internați la terapie intensivă pentru SARS-CoV-2. În general, 47.5% dintre pacienți au prezentat obezitate (având IMC mai mare sau egal cu 30 kg/m2), incluzând obezitate de gradul II (cu IMC 35-39.9 kg/m2) în 13.7% din cazuri și obezitate de gradul III (IMC mai mare sau egal cu 40 kg/m2) în 14.5% din cazuri. Această distribuție a categoriilor IMC a fost semnificativ diferită de distribuția observată în cazul subiecților din lotul de control internați în anii precedenți în terapie intensivă pentru afecțiuni pulmonare acute severe, în cadrul aceleiași instituții.
În cazul acestor pacienți care nu au avut SARS-CoV-2, prevalența obezității a fost de doar 25.8%, similară cu prevalența observată în cadrul populației generale din Nord și Pas de Calais, atunci când a fost analizată în funcție de vârstă și sex. Important de precizat este că studiul a arătat, de asemenea, că nevoia de IMV, necesar în caz de infecții severe SARS-CoV-2, a crescut treptat cu categoriile de masă corporală, ajungând la aproape 90% în cazul pacienților cu IMC mai mare de 35 kg / m2.
Principalul punct forte al studiului respectiv a fost proiectarea cohortei și înscrierea tuturor pacienților internați la terapie intensivă pentru SARS-CoV-2 în perioada de studiu. Respectivul studiul realizat pe un centru unic are, de asemenea, limitări, cum ar fi natura sa retrospectivă și numărul limitat de pacienți incluși în studiu. Rolul distinct al altor predictori importanți, cum ar fi diabetul și hipertensiunea arterială, care nu par să fie independenți de obezitate în cohorta respectivă, ar putea deveni semnificativ în studiile viitoare care ar putea să înscrie un număr mai mare de pacienți.
Studiul a inclus doar câțiva pacienți mai tineri (cu vârstă mai mică de 30 de ani) și pacienți foarte vârstnici (cu vârstă mai mare de 80 de ani) în eșantionul respectiv. Mai mult, studiul nu a putut analiza efectul indicelui de masă corporală asupra ratei mortalității, deoarece au fost observate prea puține evenimente de acest gen. De remarcat, mulți pacienți erau încă spitalizați la momentul acestei analize. Luate împreună, datele respective demonstrează o relație distinctă dintre obezitate și severitatea SARS-CoV-2. Obezitatea este, în general, recunoscută ca factor de risc pentru infecții severe, așa cum este ilustrat de boala mai severă cu durată mai lungă observată în cazul pacienților cu obezitate în timpul epidemiei de gripă A H1N1.
Studiile privind funcția pulmonară au demonstrat, de asemenea, un model restrictiv și reducerea volumului pulmonar în cazul persoanelor obeze. Mai mult decât atât, aceste caracteristici pulmonare evoluează favorabil în asociere cu pierderea în greutate în urma unei intervenții chirurgicale bariatrice. În plus, se crede că obezitatea și sindromul metabolic cresc inflamația, ceea ce poate avea efecte asupra parenchimului pulmonar și a bronhiilor.
În plus, nivelurile crescute de interleukină 6 (IL-6) sunt asociate cu obezitatea și / sau sindromul metabolic. Secreția anormală de adipokine și citokine precum TNF-a și interferon caracterizează o inflamație cronică de grad scăzut în obezitatea abdominală și poate induce un răspuns imun afectat. Determinarea cauzei relației dintre obezitate și SRAS-CoV-2 depășește domeniul de aplicare al studiului respectiv și probabil va fi abordat de studiile translaționale viitoare.
În concluzie, s- a arătat că obezitatea este un factor de risc pentru severitatea bolii SARS-CoV-2, având cel mai mare impact în cazul pacienților cu IMC mai mare sau egal cu 35 kg / m2. Pacienții cu obezitate și în special cei cu obezitate severă ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a evita contaminarea cu COVID-19 prin aplicarea măsurilor de prevenție în timpul pandemiei actuale.
Așadar, conform studiilor, există o frecvență ridicată a obezității în cazul pacienților internați în terapie intensivă pentru SARS-CoV-2. Severitatea bolii a crescut odată cu IMC. Obezitatea este un factor de risc pentru severitatea SARS-CoV-2 care necesită o atenție sporită asupra măsurilor preventive în cazul persoanelor sensibile.
Citește și: Clorochina și hidroxiclorochina | substanțe active utilizate în terapia compasională din infecția Covid-19
Bibliografie:
Bhatraju PK, Ghassemieh BJ, Nichols M, et al. Covid-19 in Critically Ill Patients in the Seattle Region — Case Series. New England Journal of Medicine 2020;0:null.
Grasselli G, Zangrillo A, Zanella A, et al. Baseline Characteristics and Outcomes of 1591 Patients Infected With SARS-CoV-2 Admitted to ICUs of the Lombardy Region, Italy. JAMA 2020.
Huttunen R, Syrjänen J. Obesity and the risk and outcome of infection. Int J Obes 2013;37:333– 340.
Kerkhove MDV, Vandemaele KAH, Shinde V, et al. Risk Factors for Severe Outcomes following 2009 Influenza A (H1N1) Infection: A Global Pooled Analysis. PLOS Medicine 2011;8:e1001053.
Li Q, Guan X, Wu P, et al. Early Transmission Dynamics in Wuhan, China, of Novel Coronavirus–Infected Pneumonia. New England Journal of Medicine 2020;382:1199–1207.
Peters U, Dixon AE. The effect of obesity on lung function. Expert Rev Respir Med 2018;12:755– 767.
Simonnet A., Chetboun M., Poissy J., High prevalence of obesity in severe acute respiratory syndrome coronavirus-2 (SARS-CoV2) requiring invasive mechanical ventilation, Obesity (Silver Spring). 2020 Apr 9.
Zhou F, Yu T, Du R, et al. Clinical course and risk factors for mortality of adult inpatients with COVID-19 in Wuhan, China: a retrospective cohort study. The Lancet 2020;395:1054–1062.
Mă numesc Alice Piperea, sunt absolventă șef de promoție a Facultății de Farmacie a UMF Carol Davila cu media 10.00, sunt fostă olimpică națională la chimie, farmacist primar în laborator farmaceutic și doctor în farmacie. Am o mare pasiune pentru domeniul farmaceutic, chimie și profesia didactică și mă consider o norocoasă pentru că fac exact ceea ce îmi place: sunt Lector universitar la Facultatea de Farmacie a UTM și le predau studenților disciplina pe care am îndrăgit-o cel mai mult în anii studenției: Toxicologia.