Dana Șerban este farmacist șef într-una dintre puținele farmacii cu receptură din România. Ea a înțeles nevoia de a comunica cu pacienții și a mers mai departe să recomande medicamentele disponibile în farmacie, preparând scheme de tratament personalizate pentru afecțiunile pacienților, alternative uneori mult mai potrivite decât cele standard produse de companiile farmaceutice.
Profesia aceasta nu este deloc una ușoară, ci dimpotrivă – necesită cunoștințe solide, multă experiență, dar și bune abilități de comunicare. Am discutat cu Dana despre câteva dintre cele mai stringente teme din domeniul farmaceutic, dar și despre parcursul său profesional și despre importanța preparării produselor medicamentoase în farmacii. Rezultatul este un interviu cu informații utile care îi va ghida pe farmaciștii la început de drum sau pe aspiranții la o carieră în domeniul farmaceutic.
De ce ai ales această profesie și ce altceva ai fi făcut dacă nu deveneai farmacist?
Totul a început în clasa a XI-a când am început să studiem chimia organică. Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult a fost că, spre deosebire de ce învățasem până atunci la chimia anorganică, deși în chimia organică avem de-a face cu câțiva atomi (carbon, hidrogen, oxigen și azot sunt cei majoritari), complexitatea structurilor și a reacțiilor este mult mai mare. În plus, toate reacțiile din organismul nostru sunt guvernate de chimia organică. Vorbesc despre această materie pentru că este fundamentul profesiei de farmacist.
Pentru a înțelege medicamentul trebuie să stăpânești foarte bine chimia. Așa că m-am hotărât să urmez această profesie, atât datorită pasiunii față de chimie, dar și dorinței de a face un bine societății. Dacă nu aș fi devenit farmacist, mi-ar fi plăcut să fiu antreprenor. Într-un fel, faptul că mă ocup și de administrarea farmaciei în care lucrez, mă face să fiu și un mic antreprenor.
Nu multe farmacii din România dispun de receptură. Ești farmacist șef într-una dintre puținele care prepară în fiecare zi medicamente personalizate pentru pacienții care îi trec pragul. Cum se schimbă perspectiva de lucru cu pacienții?
Din păcate, nu toate farmaciile au receptură, ceea ce este un dezavantaj pentru profesia noastră, pentru că prepararea medicamentelor este un element definitoriu al farmacistului. Se studiază în profunzime pe parcursul celor cinci ani de facultate modul în care se prepară un medicament, cum se aleg excipienții și care sunt modalitățile de verificare și control al calității produselor medicamentoase.
În farmacia în care lucrez, am vrut să păstrăm tradiția și să valorificăm ceea ce am învățat în facultate, să-i oferim pacientului variante atunci când nu reușește să găsească o alternativă de tratament pe piață. Deseori pacienții rămân surprinși că farmacistul le poate prepara ceea ce au nevoie, ceea ce mă întristează, pentru că mi se dovedește că oamenii nu înțeleg pe deplin ce reprezintă profesia de farmacist și care sunt competențele și responsabilitățile lui.
De multe ori, atunci când pacienții revin, ne spun că au fost foarte mulțumiți de produsul preparat de noi și încercăm să le explicăm că farmacistul este cel mai potrivit atunci când avem în vedere realizarea unui tratament personalizat și eficient.
Profesia de farmacist este nobilă și presupune multă responsabilitate. Farmaciștii au și rolul de a educa pacienții, de a-i face să înțeleagă noțiuni abstracte. Cum ai reușit să faci asta de-a lungul carierei și ce sfaturi ai pentru cei ce aspiră să devină farmaciști?
Ca orice profesie care are în prim plan omul, cea de farmacist aduce după sine un bagaj mare de responsabilitate. Fiind vorba de o profesie liberală, răspunderea cade în totalitate pe umerii farmacistului. Chiar dacă are și elemente de execuție, adică farmacistul ascultă ce îi spune farmacistul șef să facă atunci când vine vorba de partea administrativă, totuși, când discutăm despre sfaturile pe care le dăm unui pacient și deciziile pe care le luăm referitor la cum să abordeze tratamentul, responsabilitatea revine în totalitate farmacistului.
Nimeni nu îl poate obliga să facă altceva decât ceea ce consideră el (prin prisma cunoștințelor pe care le deține) că este corect față de pacient. Este un drept foarte valoros pe care îl are și farmacistul, alături de medic.
Din punctul meu de vedere, farmacistul trebuie să aibă multă răbdare, să fie capabil să-și păstreze calmul, să poată explica din nou, ori de câte ori este nevoie, pentru ca pacientul să înțeleagă ce trebuie să facă pentru a-și administra corect tratamentul, trebuie să fie capabil să traducă informațiile încâlcite și greoaie din științele farmaceutice într-o limbă comună, accesibilă oricui, să aibă integritate și verticalitate și să respecte cu etica profesională.
Nu pot spune că am reușit să controlez întotdeauna aceste instrumente, pentru că oamenii pot fi dificili și cu toții avem punctele noastre slabe, însă niciodată nu am renunțat la ideea că trebuie să fim de fiecare dată mai buni în profesia noastră, atât pentru noi, dar mai ales pentru oamenii care au nevoie, pacienții.
O parte destul de importantă, dar deseori neglijată a carierei este echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Cum reușești să te împarți între ele? Crezi că hobby-urile te ajută să fii un profesionist mai bun?
Inițial, când am început să lucrez la Farmacia Sisești, a existat un dezechilibru între viața profesională și cea personală. Lucram de dimineața până seara, a fost greu să-mi găsesc linia de plutire, dar am reușit într-un final să mă împart în egală măsură atât vieții mele profesionale, cât și celei personale. Hobby-urile reușesc să aducă o stare de relaxare atât de necesară atunci când viața profesională ocupă un teritoriu important din viața noastră.
Să atingem și o parte mai delicată a profesiei tale. Nu de puține ori pacienții consideră că multe dintre problemele de sănătate pe care le au se pot trata cu ajutorul antibioticelor. Sunt și multe studii care confirmă că românii iau prea multe antibiotice. Cum crezi că se poate rezolva această problemă și ce le spui pacienților?
Din păcate, în România educația sanitară este rudimentară. Încă mai există ideea că antibioticele pot trata răceala sau gripa (ceea ce este complet eronat), că pentru o durere la dinți funcționează foarte bine un antibiotic (din nou, greșit – dacă durerea nu este provocată de o infecție, nu avem niciun motiv să luăm antibiotice) și, în general, ideea că antibioticul este bun și ajută când ai nevoie. Trebuie să tragem o linie clară între situațiile în care antibioticele pot fi folosite și cele în care pot produce adevărate ravagii dacă sunt folosite în necunoștință de cauză.
Atunci când am de-a face cu pacienți care nu înțeleg suficient de bine care este rolul antibioticului, le explic că aceste medicamente au rolul de a trata doar infecțiile bacteriene (când avem de-a face cu gripă sau răceală, vorbim de infecții virale, și nu bacteriene – deci antibioticele sunt ineficiente în asemenea situații, cu excepția cazurilor în care apar infecții secundare, însă tratamentul trebuie inițiat de către medic, în urma unui consult, deci nu luăm după ureche), că sunt ineficiente și dăunătoare atunci când sunt luate necorespunzător (să amintim că majoritatea antibioticelor distrug flora intestinală, putând duce la probleme ale aparatului digestiv, pot distruge flora vaginală sau flora bucală, conducând la candidoze, multe dintre ele se cumulează în ficat și rinichi, având un efect toxic și dăunător asupra acestor aparate, pot afecta țesuturile epiteliale etc) și că întotdeauna trebuie să înceapă un tratament cu antibiotic doar la recomandarea medicului.
În plus, atunci când antibioticele sunt administrate necorespunzător, poate apărea rezistența la aceste antibiotice, ceea ce duce la o ineficiență a tratamentului și punerea în pericol a vieții pacientului. Bacteriile au o capacitate de adaptare foarte pronunțată, motiv pentru care ne este din ce în ce mai greu să descoperim noi antibiotice. Revin cu acest sfat: folosiți antibioticele numai atunci când vă este recomandat de către un medic specialist.
În doar o lună va fi organizat examenul de rezidențiat. Cum ai trăit tu acea etapă a vieții și ce i-ai sfătui pe farmaciștii care se pregătesc de rezidențiat?
Îi sfătuiesc pe viitorii mei colegi să urmeze rezidențiatul. Atunci când am susținut concursul de rezidențiat, pentru că s-a desfășurat la scurt timp după ce definitivasem facultatea, nu mi-a fost foarte greu să mă pregătesc, informațiile fiind încă proaspete.
Acum nu înseamnă că e prea târziu ca rezidențiatul să fie susținut și mai târziu. Se învață lucruri noi în stagiile din timpul rezidențiatului și îl vor ajuta pe viitorul farmacist specialist să cunoască și să stăpânească mai bine anumite ramuri ale farmaciei, iar acesta poate fi doar un lucru bun.
Îi sfătuiesc pe viitorii mei colegi să fie sârguincioși și să nu se mulțumească doar cu ce învață în facultate, pentru că domeniul farmaceutic este vast și se schimbă continuu.
Ești farmacist și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.
Entuziastă, neobosită visătoare și cititoare avidă. Sunt o admiratoare a poveștilor bine spuse, a celor care inspiră, motivează, aduc plus valoare și o viziune nouă, dar care sunt bine documentate și splendid realizate.