INTERVIU | Alexandra Ioana Lulache, medic rezident internist

Astăzi am stat de vorbă cu Alexandra Lulache, medic rezident internist pentru a povesti despre ceea ce a determinat-o să aleagă această profesie dar și despre provocarile acestei meserii.

A fi medic înseamnă să percepi medicina și în dimensiunea sa umanistă, nu numai în latura sa tehnică. Cu alte cuvinte, știința în medicină trebuie să aibă și conștiință.
Motto-ul meu este: „ Acolo unde este dragoste de om, acolo se practică adevarata medicină”.
Am absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din București, urmând rezidențiatul în Medicină internă la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, din București. Acest program de rezidențiat se întinde pe o perioadă de cinci ani

1. Ce v-a determinat să alegeți această specialitate?

Încă din copilărie am fost atrasă de tot ceea ce înseamnă medicina, însă momentul în care atracția a fost la cote maxime și completată de admirație a fost în perioada liceului. Specialitatea pe care mi-am ales-o a fost datorită complexității care o deosebește de toate celelalte specialități. Momentul în care am ales să fac această specializare a fost în anul trei de facultate, moment în care am interacționat pentru prima dată cu pacientul, în care am văzut ce înseamnă o zi petrecută într-o secție de medicină internă, de la internarea unui pacient până la evoluția pacientului în momentul externării. Recunosc și faptul că provenind dintr-o familie de medicii, crescând practic printre pacienți, m-a făcut să-mi doresc să apreciez și să iubesc această meserie. În momentul de față, pot spune că am făcut cea mai bună alegere pentru mine.

2. Cum arată o zi din viața unui medic într-un spital din România?

Categoric depinde foarte mult de cum ești ca om, ca medic și de locul unde lucrezi. După părerea mea înainte de meseria de medic trebuie să fii om și să încerci să înțelegi și să asculți pacientul. Ziua începe cu raportul de gardă, moment în care se discută subiecte legate de garda anterioară dar și probleme administrative. În continuarea, activitatea începe cu vizita de dimineață, internări noi, proceduri, investigații și externări.  Medicul internist se confruntă zi de zi cu o cazuistică multiplă și variată. Componenta multidisciplinară este esențială, dar responsabilitatea este individuală. Activitatea de echipă este o caracteristică a medicinei moderne, iar în echipă internistul face sinteza și ia decizia finală. 

Citește și: INTERVIU | Cristina Raluca Tomulescu, medic rezident Medicină de Urgență

3. Care sunt provocările cu care se confruntă un medic într-o zi de lucru pe secția de medicină internă?

Internistul trebuie să cunoască fiecare specialitate, medicina internă bazându-se pe pluridisciplinitate. Medicul internist trebuie să fie medicul diagnostician al afecțiunilor complexe și al afecțiunilor multiple. În acest sens, el se situează la etapa următoare medicului de familie și pe treapta care purcede medicul specialist. Un alt lucru foarte important și provocator este lipsa de informare și educare medicală a pacienților, lipsa programelor de screening, probleme cu care ne confruntăm zilnic și care ne îngreunează munca și ne scurtează timpul alocat pacientului.

4. Cât de importantă este comunicarea cu pacientul?

Comunicarea cu pacientul, din punctul meu de vedere este esențială. Pacientul se așteaptă să fie ascultat și înțeles, să își povestească toate suferințele, nu neapărat cele legate de specialitatea unde se prezintă, să găsească un răspuns la îngrijorările și întrebările sale și să plece de la medic cu un confort psihic.  Starea de bine de la sfârșitul consultației nu depinde doar de tratamentul în sine ci și de încrederea pe care medicul și-a câștigat-o în fața pacientului. Eu mă bucur foarte mult, când la sfârșitul consultației pacientul îmi spune „deja mă simt mai bine!”. Din păcate, în multe cazuri îngrijorarea și suferința psihică sunt mai greu de acceptat decât suferința fizică.

5. Care sunt cele mai frecvente afecțiuni cu care se prezintă pacienții?

Așa cum spuneam și mai sus, medicul internist trebuie să cunoască fiecare specialitate. Prin formarea sa, medicul internist, va aborda analitic pacientul, având în memorie mereu antrenamentul pentru diferențierea diagnosticului. Dispune de forța necesară integrării simptomelor, semnelor, rezultatul investigațiilor pentru conturarea unui diagnostic real și ierarhizarea bolilor pacientului în funcție de specialitate. Pe secția de medicină internă ne confruntăm cu pacienți ce prezintă patologii complexe care solicită din ce în ce mai mult timp pentru o investigare de urgență, dar și resurse.  

6. Cum procedați când vă aflați în dificultate cu un diagnostic sau tratament?

Evident că orice om greșește sau este pus în fața unui caz complex, complicat, moment în care noi, medicii interniști, apelăm la colegii noștri specialiști urmând ca împreună să luăm decizia cea mai bună și să facem tot ce este mai bine pentru pacient.

Citește și: INTERVIU | Teodora Tăbăcaru, medic rezident Radiologie și Imagistică Medicală

7. Ce rol joacă profilaxia în medicina internă?

Având în vedere creșterea duratei de viață, bolile cronice sunt tot mai frecvente la om, conduita preventivă în acest domeniu fiind mai mult decât necesară. Astfel, multe dintre aceste boli pot fi evitate sau prevenite. Am observat în timpul practicii mele că pacienții tind să își examineze singuri bolile, să își facă singuri testele și chiar să își administreze singuri medicamentele. Sfatul meu este să nu caute informații despre boală și opțiuni de tratament online ci să solicite imediat sfatul medicului.

8. Cum pot fi prevenite bolile cronice?

Bolile cronice au o componentă pe care noi nu o putem influența, moștenirea genetică, însă au o componentă asupra căreia se poate acționa, stilul de viață.  Modul în care pacientul înțelege  diagnosticul de boală cronică și tratamentul este foarte important în ceea ce privește conduita tratamentului respectiv . De aceea este esențială crearea unei relații de tip echipă medicală și pacient, bazată pe respect reciproc, comunicare și informare permanentă.

9. Cum priviți problema malpraxisului, ce se poate face pentru a preveni malpraxisul?

Malpraxisul este în zilele noastre un subiect din ce în ce mai punctual și pe care mulți dintre oameni nu îl înțeleg. Consecințele unui act de malpraxis pot fi  dramatice atât pentru pacient cât și pentru medic, afectând uneori ireversibil viața pacientului, cât și cariera profesională a medicului, pentru că în exercitarea profesiei ești expus riscului de malpraxis din cauze care uneori nu țin de pregătirea noastră profesională, ci de particularități ale unui sistem medical adaptabil. Astfel este necesară o cunoaștere aprofundată a tot ceea ce regelementează acest domeniu, putând astfel, prin mijloace care țin de persoana noastră,  preveni malpraxisul medical.

10. Ce schimbări ați vrea să vedeți în sistemul de sănătate?

Aici vreau să vorbesc și din postura de medic dar și de pacient. Sistemul de sănătate românesc trebuie să devină unul care ajută oamenii să fie mai sănătoși, un sistem care este corect, în care oamenii să aibă încredere și care este acolo când este nevoie de ei. Modul în care serviciile de sănătate sunt furnizate trebuie personalizat. Pacienții diferă în multe moduri, inclusiv în ceea ce privește cunoștințele și capacitatea lor de a înțelege sistemul sau propria stare de sănătate. Pacienții au nevoi și preferințe diferite, iar serviciile trebuie adaptate acestor diferențe. Calitatea și responsabilizarea cred că sunt esențiale în sistemul de sănătate.

 11. Tot mai mulți medici aleg să plece din țară. Ce v-a determinat să rămâneți în țară?

Nu regret că am rămas aici să practic meseria asta frumoasă. România este o țară cu o creștere semnificativă, cu medici și profesori de valoare. Scopul meu este să pot acumula cât mai multe informații și experiență. Fiind o specialitate vastă am nevoie să iau tot ceea ce este mai bun de la fiecare spital, clinică, medic, profesor și să aplic pentru totdeauna.

Citește și: INTERVIU | Bodirlau Ion Cristian, medic rezident Gastroenterologie

12. Care considerați că sunt cele mai importante realizări din cariera dumneavoastră?

Faptul că am ajuns unde sunt astăzi pentru mine este o realizare. Este ceea ce mi-am dorit să fac, este ceea ce îmi place, ceea ce mă reprezintă. La sfârșitul zilei, când văd pacienții mulțumiți, liniștiți și pleacă acasă mulțumindu-mi, pentru mine este cea mai mare realizare.

13. Ce sfat ați putea oferi unui medic aflat la început de drum?

Ca să poți fi medic trebuie să-ți placă și să iubești această meserie. Cel mai important lucru: să înțeleagă în adevăratul sens al cuvântului ce înseamnă să fi medic cu bune și cu rele și să păstrezi întotdeauna un echilibru între viața de medic și viața personală. Medicina este o dezvoltare profesională continuă care necesită multă dăruire, implicare și pasiune.

Ești rezident și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România. 

Daniela Eremia

Pasionată de anatomie și de tot ceea ce înseamnă corpul uman, sunt mereu în căutare de informații și de subiecte interesante pe care le scriu cu mare drag pentru toată lumea.