Examenul de specialitate, ultima provocare din evoluția unui tânăr medic

Examenul de specialitate este ultima mare provocare pentru tinerii medici. Odată depășită și această încercare din parcursul pregătirii unui cadru medical, respectivul tânăr se poate bucura de titulatura de medic specialist. 

Concret, examenul de specialitate poate fi susținut de absolvenții Facultății de Medicină care au încheiat rezidențiatul într-o anumită specializare. Astfel, după perioada de rezidențiat, tinerii vor participa la sesiunea de examen pentru obținerea titlului de specialist în domeniul pe care l-au ales. 

Anul acesta, Ministerul Sănătății organizează examenul în perioada 16 octombrie – 22 noiembrie.

Cine poate susține examenul de specialitate

– medicii, medicii stomatologi şi farmaciştii rezidenţi, inclusiv cadrele didactice şi de cercetare ştiinţifică medicală, confirmate în rezidenţiat, care la data de 31 decembrie 2019 încheie stagiul de pregătire (inclusiv audierea cursurilor-conferinţă), conform curriculelor pentru fiecare specialitate;

– tot medicii, stomatologii şi farmaciştii rezidenţi care au încheiat stagiul de pregătire şi nu au susţinut acest examen sau nu l-au promovat în sesiunile anterioare

– medicii, medicii stomatologi şi farmaciştii specialişti sau primari care au efectuat pregătirea corespunzătoare pentru a obține cea de-a doua specialitate.  

Potrivit unui anunț al Ministerului Sănătății, candidaţilor înscriși pentru probă li se va aproba susținerea examenului numai în centrul universitar în care au efectuat un procent de minimum 51 % din durata de pregătire în rezidențiat.

Însă, în cazul în care stagiile nu întrunesc procentul de minimum 51 %, tinerii vor susține examenul unde au efectuat cel mai mare procentaj. În cazul în care este situație de 50 % în două centre universitare, decizia de aprobare a susținerii examenului într-unul este a Centrului de Resurse Umane în Sănătate Publică al Ministerului Sănătății.

Citește și Ghidul interviului de angajare pentru medici specialisti

În ce constă examenul de specialitate

Pentru toate specialităţile cu excepţia specialității Medicină de urgenţă, examenul este împărțit în următoarele etape:

– proba scrisă, cu 10 subiecte formulate din tematica fiecărei specialităţi, cu durată de 3 ore;

– una sau două probe clinice şi proba practică, conform probelor prevăzute de tematicile fiecărei specialităţi.

Candidatul va fi confirmat specialist dacă promovează cu minim nota 7 fiecare probă a examenului, obţinând în final media 7.

Pentru specialitatea Medicina de urgenţă – examenul pentru obţinerea titlului de medic specialist în medicina de urgenţă se va desfăşura în centrele universitare din Bucureşti (Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti) și din Târgu Mureş (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş). 

La această specialitate, proba este împărțită în următoarele etape, iar fiecare este considerată eliminatorie.  

• proba scrisă va consta dintr-un test de tip grilă cu 250 de întrebări cu răspunsuri multiple. Durata probei scrise este de 4 ore.  Însă, candidaţii care au susţinut şi au promovat proba scrisă într-o sesiune anterioară, dar au fost respinşi la examen din cauza rezultatelor la probele clinice sau practice, vor susţine numai aceste probe, luându-se în considerare punctajul de promovare al probei scrise anterioare, pentru următoarele 3 sesiuni ordinare de examen de specialitate, după promovare.
• Proba clinică teoretică (cele trei domenii de examinare vor fi: chirurgical, medical și pediatric, unde tinerii pot trata subiecte precum cazuri clinice, strategii terapeutice, interpretare rezultate ale unor investigații, simulări ale unor situații de urgență etc.)
• Proba practică se desfăşoară utilizând simulatoare de pacient (fiecare subiect va consta într-un scenariu de simulare a unui caz clnic, pre- sau intraspitalicesc)

Și aici este nevoie de media minimă 7. 

Citește și Parcursul profesional al medicilor: medic specialist & medic primar

Care sunt specialitățile medicale

Potrivit unei anexe a ordinului nr. 1509/2008, specialitățile pentru rețeaua de asistență medicală sunt: 

Alergologie și imunologie clinică, anestezie și terapie intensivă, Boli infecțioase, Cardiologie, Dermatovenerologie, Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Endocrinologie, Expertiza medicală a capacității de muncă, Farmacologie clinică, Gastroenterologie, Genetică medicală , Geriatrie și gerontologie, Hematologie, Medicină de familie, Medicină de urgență, Medicină internă, Medicina muncii, Medicină sportivă, Nefrologie, Neonatologie , Neurologie, Neurologie pediatrică, Oncologie medicală, Pediatrie, Pneumologie, Psihiatrie, Psihiatrie pediatrică, Radioterapie, Recuperare, medicină fizică și balneologie, Reumatologie, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie generală, Chirurgie orală și maxilo-facială, Chirurgie pediatrică, Chirurgie plastică-microchirurgie reconstructivă, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Neurochirurgie, Obstetrică-ginecologie, Oftalmologie, Ortopedie pediatrică, Ortopedie și traumatologie, Otorinolaringologie, Urologie.

După ce candidații au promovat examenul de specialitate cu media cerută de regulament, se pot numi medici specialiști, ceea ce înseamnă că vor deține propria parafă și pot profesa în domeniul pe care l-au ales. 

La o simplă căutare, pe paginile marilor spitale din țară putem identifica atribuțiile unui medic specialist în fișa postului. 

În linii mari, (potrivit fișei postului de pe site-ul Spitalului Colentina) specialistul acordă asistență medicală din saloanele care i-au fost repartizate (cu ocazia gărzilor și a contravizitelor), examinează bolnavi la internare, monitorizează evoluția lor, completează fișele de observație, prescrie medicamente.

Mai mult, medicul specialist educă pacientul și aparținătorii pentru a respecta conduita terapeutică, regimul igieno-alimentare și pentru a se prezenta la consultații.

Citește și Ești medic specialist și vei merge la interviu pentru un nou job. Acum ce urmează?