Domnul doctor Cristi Donescu este medic de familie în comuna Dor Mărunt, din Călărași din anul 2015. A studiat la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din București, iar acum cel mai important job pe care îl are este de a ajuta oamenii, de a face prevenție, „urmărește evoluția bolilor cronice și răspunsul corect al pacienților la tratament, depistează și urmărește în colaborare cu medicul ginecolog sarcina, urmarește evoluția nou născutului și face prevenție prin vaccinări.”
1. V-ați dorit dintotdeauna să deveniți medic? Ce model ați avut sau cine v-a inspirat?
Nu știu dacă mi-am dorit dintotdeauna. Așa cred că a fost să fie. Am luat hotărârea de a da examen la medicina în clasa a XII-a și am început în consecință pregătirea. Și mi-a ieșit. Nu pot să spun că am avut un model anume. Mama lucra într-un laborator de cercetare, dar de medicină veterinara și îmi placea ideea de halate albe. De muncă curată. Poate de aici inspirația. Am balansat inițial între medicina umană și veterinară. A fost să fie umană.
2. Care este, în opinia dumneavoastră rolul medicului de familie în sistemul de sănătate actual din România?
Medicul de familie reprezintă intrarea pacientului în sistem. În mare parte problemele se rezolvă la acest nivel. Medicul de familie face prevenție, la acest nivel se depistează inițial cu mențiunea de suspiciune a majorității bolilor care ulterior sunt confirmate de medicii specialisti, urmărește evoluția bolilor cronice și răspunsul corect al pacienților la tratament. Depistează și urmărește în colaborare cu medicul ginecolog sarcina, urmarește evoluția nou născutului și face prevenție prin vaccinări. În puține cuvinte, medicul de familie ne urmărește pe tot parcursul vieții. De la certificatul de naștere și până la certificatul de deces.
3. Când ajung românii la medicul de familie?
Acum ceva ani în urmă pacienții ajungeau la medic doar în situații de boală, uneori chiar avansată. În ultimul timp lucrurile s-au mai schimbat și aceștia au început să fie mai responsabili vis-a-vis de starea lor de sănătate și mai vin și periodic la câte un consult plus investigații de laborator și asta a început să se simtă în depistarea precoce a unor boli și evoluția favorabilă a acestora.
4. La cât timp ar trebui să vină un pacient la medic pentru o consultație preventivă?
Cred că pacienții tineri (până în 55 ani, să zicem) ar trebui să facă o vizită la medicul de familie cam odată pe an. Femeile ar trebui să primească o trimitere de la medicul de familie să își facă anual un consult ginecologic care să includă un test Papanicolau și o ecografie de sân sau mamografie, bărbații screening PSA pentru cancerul de prostată.
După 55-60 de ani vizita de prevenție la medicul de familie poate fi la șase luni. Am început cu adulții, dar să nu uităm de copii. Nou nascutul este vizitat de medicul de familie la venirea acasă din maternitate și apoi urmărit lunar până la un an. Facem profilaxia rahitismului și am mai pomenit mai sus de vaccinări. După vârsta de 18 luni consultul de prevenție se face la un an.
5. De ce este important ca un pacient să meargă mai întâi la medicul de familie și ulterior la medicul specialist?
Am menționat că medicul de familie este poarta în sistem, așa că pacientul intră în sistem pe poartă, nu sare gardul. Aici se depistează și se tratează majoritatea afecțiunilor cu care se confruntă pacientul.
6. Cât este de important ca medicul de familie să supravegheze evoluția clinică a unui pacient, după ce acesta a trecut pe la medicul specialist?
Dacă medicul de familie consideră că pacientul trebuie investigat suplimentar atunci acesta din urmă este îndrumat către medicul de specialitate în afecțiunea respectivă. Pacientul revine de la specialist și tot la nivelul medicului de familie este prescris tratamentul la indicația specialistului și se monitorizează răspunsul la tratament și evoluția ulterioară.
7. Cât de importantă este comunicarea dintre medicul specialist, medicul de familie și pacient?
Cooperarea între medicul de familie și medicul specialist e strâns legată. Se ține corespondența prin scrisori medicale, în felul acesta urmărindu-se evoluția pacientului.
8. Au nevoie medicii de familie din România de formare profesională continuă de-a lungul carierei lor? De ce?
Pregătirea continuă este necesară, medicina nu stă pe loc, evoluția în ultimul timp e fulminantă și prin această pregătire continuă ne pune la curent cu evoluția noilor terapii.
9. De ce medicina de familie este tratată diferit față de restul sistemului sanitar?
Nu cred că e tratată diferit. Exista și în medicină, ca în orice alt domeniu, orgolii și frustrări.
10. Care este cea mai mare problemă de care se lovesc medicii de familie?
Birocrația e stufoasă în acest domeniu. Nu suntem doar medici. Suntem și contabili și angajatori și în această calitate revin alte responsabilități. Astea toate necesită mult timp. Pe lângă cele șapte ore de cabinet, toate aceste probleme ocupă mult timp.
11. Dacă ați avea din nou de ales ați alege altă profesie?
Am ales profesia care mi se potrivește. Tot asta ar fi.
Pasionată de anatomie și de tot ceea ce înseamnă corpul uman, sunt mereu în căutare de informații și de subiecte interesante pe care le scriu cu mare drag pentru toată lumea.