Antibioticele sunt medicamente utilizate pentru tratarea infecțiilor cauzate de bacterii. Cunoscute și sub denumirea de medicamente antimicrobiene, antibioticele au salvat de-a lungul timpului nenumărate vieți.
Utilizarea greșită și/sau utilizarea excesivă a acestor medicamente au contribuit totuși la un fenomen cunoscut sub numele de rezistență la antibiotice. Această rezistență se dezvoltă atunci când bacteriile potențial dăunătoare se schimbă într-un mod care reduce sau elimină eficacitatea antibioticelor.
Rezistența la antibiotice este o problemă de sănătate publică din ce în ce mai mare. Atunci când o persoană este infectată cu o bacterie rezistentă la antibiotice, nu numai că tratamentul pacientului este mai dificil, dar bacteria rezistentă la antibiotice se poate răspândi și la alte persoane.
Când antibioticele nu funcționează, durata bolii respective este mai mare, pot apărea complicații, crește numărul de controale medicale necesare, este necesară utilizarea unor antibiotic cu spectru mai larg, posibil cu preț mai crescut, respectiv în acest context crește riscul de deces cauzat de infecția bacteriană respectivă.
Exemplele de tipuri de bacterii care au devenit rezistente la antibiotice le include pe cele care determină infecții ale pielii, infecții ale tractului urinar, meningită, boli cu transmitere sexuală și infecții ale tractului respirator, cum ar fi pneumonia.
În cooperare cu alte agenții guvernamentale, Food and Drug Administration (FDA, autoritatea competentă ce reglementează medicamentele în Statele Unite ale Americii) a lansat mai multe inițiative pentru a diminua rezistența la antibiotice.
Agenția a emis reglementări privind etichetarea medicamentelor, accentuând utilizarea prudentă a antibioticelor. Reglementările încurajează specialiștii din domeniul sănătății să prescrie antibiotice numai atunci când este necesar din punct de vedere clinic și să consilieze pacienții cu privire la utilizarea corectă a acestor medicamente și importanța administrării lor conform indicațiilor. FDA a încurajat și încurajează, de asemenea, dezvoltarea de noi medicamente, vaccinuri și îmbunătățirea testelor de diagnostic pentru bolile infecțioase.
Antibioticele sunt destinate a fi utilizate împotriva infecțiilor bacteriene. De exemplu, sunt utilizate pentru tratarea infecțiilor bacteriene de la nivelul tractului respirator, care sunt cauzate de regulă de bacteriile streptococice și infecțiile pielii cauzate de bacteriile stafilococice.
Deși antibioticele distrug bacteriile, acestea nu sunt eficiente împotriva virusurilor. Prin urmare, acestea nu vor fi eficiente împotriva infecțiilor virale de la nivelul tractului respirator care cauzează de cele mai multe ori tusea, cele mai multe tipuri de dureri în gât și gripa.
Este important de reținut că utilizarea antibioticelor în cazul infecțiilor virale: nu va vindeca infecția, nu va împiedica alte persoane să contacteze virusul, nu va ajuta pacientul care urmează tratament cu antibiotic să se simtă mai bine, poate provoca reacții adverse inutile și nocive, poate contribui la dezvoltarea bacteriilor rezistente la antibiotic.
Pacienții și profesioniștii din domeniul sănătății pot juca un rol important în combaterea rezistenței la antibiotice. Pacienții nu ar trebui să ceară antibiotice atunci când un profesionist din domeniul sănătății spune că acestea nu sunt necesare. Profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să prescrie antibiotice numai pentru infecțiile despre care cred că sunt cauzate de bacterii.
Cea mai bună soluție este ca pacientul să întrebe profesioniștii din domeniul sănătății dacă este posibil ca un antibiotic să fie eficient pentru starea acestuia. De asemenea, trebuie să întrebe medicul ce altceva ar putea face pentru ameliorarea simptomelor.
Cum poate ști însă un individ dacă are o infecție virală sau bacteriană? Conform specialiștilor din domeniul sănătății, simptomele unei răceli sau gripe se diminuează în general pe parcursul unei săptămâni. Dar dacă pacientul are febră și alte simptome care persistă și se înrăutățesc odată cu trecerea zilelor, este posibil să aibă o infecție bacteriană și ar trebui să se adreseze medicului curant.
Este important ca pacientul să urmeze instrucțiunile pentru o utilizare corectă. Atunci când i se prescrie un antibiotic pentru a trata o infecție bacteriană, este important să ia medicamentul exact așa cum este recomandat.
În cele ce urmează sunt prezentate câteva recomandări în vederea utilizării corecte a antibioticelor.
Antibioticele trebuie administrate conform prescripției medicale. Este important ca medicația să fie administrată conform prescripției medicale, chiar dacă starea pacientului a început să se amelioreze. Dacă administrarea antibioticului va fi oprită mai devreme decât este indicat de către medic în prescripția medicală și pacientul se îmbolnăvește din nou, bacteriile rămase pot deveni rezistente la antibioticul pe care pacientul l-a luat.
Nu trebuie omise dozele de antibiotic. Antibioticele sunt eficiente atunci când sunt luate conform prescripției medicale.
Pacientul nu trebuie să “economisească” antibioticele. Acesta s-ar putea să creadă că poate păstra antibioticul pentru următoarea dată când se va îmbolnăvi, dar un antibiotic este destinat strict pentru infecția respectivă a pacientului de la momentul respectiv. În cazul în care un pacient ia un antibiotic greșit, poate întârzia administrarea tratamentului adecvat și poate favoriza agravarea stării respective.
Pacienții nu trebuie să își administreze antibiotice prescrise pentru altcineva. Acestea pot să nu fie adecvate pentru boala acestuia, pot întârzia tratamentul corect și pot favoriza agravarea stării respective.
Este foarte important ca pacienții să discute cu medicii lor curanți în legătură cu infecția pe care o au. Pacientul trebuie să întrebe medicul, în special dacă nu este sigur când este indicat un antibiotic sau cum să îl ia.
Este important de precizat faptul că toate medicamentele au reacții adverse. Pacienții trebuie să își anunțe profesioniștii din domeniul sănătății dacă prezintă simptome sau efecte secundare noi sau neobișnuite. S-ar putea să fie nevoie să oprească administrarea antibioticului din cauza unui efect secundar supărător și să înceapă un tratament nou cu un antibiotic diferit.
Măsurile FDA pentru diminuarea rezistenței la antibiotice
FDA combate rezistența la antibiotice prin activitățile enumerate în cele ce urmează.
Aprobarea anumitor noi antibiotice. Începând din anul 2015, FDA a aprobat noi antibiotice care pot trata anumite bacterii rezistente. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt încurajați să utilizeze noile antibiotice în mod corespunzător, unele antibiotice fiind utilizate însă numai în cazul pacienților care au opțiuni limitate de tratament sau nu au alte opțiuni de tratament.
Reglementări privind etichetarea care vizează utilizarea corectă a antibioticelor. Etichetarea antibioticelor conține indicații obligatorii în mai multe locuri, sfătuind profesioniștilor din domeniul sănătății că aceste medicamente ar trebui utilizate doar pentru a trata infecțiile despre care se crede că sunt cauzate de bacterii. Etichetarea încurajează, de asemenea, profesioniștii din domeniul sănătății să consilieze pacienții cu privire la utilizarea corectă.
Parteneriate pentru promovarea conștientizării publicului. FDA a încheiat parteneriate cu Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) la secțiunea „Get Smart: Know When Antibiotics Work”, o campanie care oferă pagini web, broșuri, fișe informative și alte surse de informații care au scopul de a ajuta publicul să învețe despre prevenirea apariției rezistenței la antibiotice.
Încurajarea dezvoltării de noi antibiotice. FDA a dezvoltat ghiduri pentru industrie cu privire la tipurile de studii clinice care ar putea fi efectuate pentru a evalua modul în care un medicament antibacterian funcționează pentru tratamentul diferitelor tipuri de infecții. FDA a organizat și a participat la atelierele menite să abordeze dezvoltarea de noi antibiotice care tratează infecțiile bacteriene rezistente.
Bibliografie:
Alekshun MN, Levy SB. The mar regulon: multiple resistance to antibiotics and other toxic chemicals. Trends Microbiol 1999; 7:410–13.
Fda.gov
Lecky DM, et al. Development of an educational resource on microbes, hygiene and prudent antibiotic use for junior and senior school children. J. Antimicrob. Chemother. 2011;66(Supplement 5):v23–v31.
Roberts R, Hota B, Ahmad I, Scott RD, II, Foster SD, Abbasai F, Schabowski S, Kampe LM, Viavrella GG, Supino M, Naples J, Cordell R, Levy SB, Weinstein RA. Hospital and societal costs of antimicrobial-resistant infections in a Chicago teaching hospital: implications for antibiotic stewardship. Clin. Inf. Dis. 2009;49:1175–1184.
Walsh C. Molecular mechanisms that confer antibacterial drug resistance. Nature 2000; 406: 775–81.
Mă numesc Alice Piperea, sunt absolventă șef de promoție a Facultății de Farmacie a UMF Carol Davila cu media 10.00, sunt fostă olimpică națională la chimie, farmacist primar în laborator farmaceutic și doctor în farmacie. Am o mare pasiune pentru domeniul farmaceutic, chimie și profesia didactică și mă consider o norocoasă pentru că fac exact ceea ce îmi place: sunt Lector universitar la Facultatea de Farmacie a UTM și le predau studenților disciplina pe care am îndrăgit-o cel mai mult în anii studenției: Toxicologia.