Dacă lucrezi în perioada pandemiei în domeniul medical, te expui mai multor riscuri, atât fizice, cât și psihice. Cel mai probabil ești mereu atent la orice simptom fizic în aceste momente (tușit, febră, durere de cap) dar este posibil să ignori că suferința poate fi și psihică.
Munca într-un spital în această perioadă te poate afecta pe plan emoțional atât de mult încât să ajungi să suferi de stres traumatic secundar. Aceasta afecțiune apare atunci când ești expus la experiența traumatică a altei persoane, nu atunci când ești tu direct implicat într-un eveniment care te marchează.
În acest articol vei afla mai multe despre stresul traumatic secundar, care sunt simptomele acestei afecțiuni și ce poți face pentru a ameliora efectele negative.
Ce este stresul traumatic secundar
Stresul traumatic secundar apare la persoanele care interacționează cu oameni care au fost traumatizați și care primesc o descriere plină de detalii a evenimentului nefericit. Simptomele sunt asemănătoare cu cele provenite de la stresul post-traumatic, precum gânduri intruzive, evitarea unor emoții și schimbări negative de comportament.
Acest tip de stres afectează cu precădere personalul din domeniul medical. Conform unui studiu publicat în Psychological Assessment, acestea sunt profesiile afectate cel mai des de stresul traumatic secundar: 15,2% lucrător social, 16,3% personal oncologic, 19% consilier pentru abuzul de substanțe, 32.8% personal medical de urgență și 34% lucrători în sistemul de protecție al copiilor.
Care sunt simptomele stresului traumatic secundar
Este important să cunoști care sunt simptomele acestei tulburări, astfel încât să o poți identifica într-o stare incipientă și să iei măsuri pentru a ameliora sau elimina efectele negative. Iată care sunt semnele la care să fii atent:
- Ai gânduri intruzive care apar din senin;
- Experimentezi o tristețe care apare și dispare;
- Este foarte greu să te concentrezi la un anumit lucru;
- Nu poți gândi clar și îți este greu să iei o decizie;
- Te simți detașat de eveniment (pare că s-a întâmplat în altă parte, nu aici);
- Ești foarte atent când auzi zgomote puternice, țipete, alarme sau sirene;
- Te simți fără speranță și ajutor deși ți-ai dori să fii ajutat;
- Îți este greu să vezi cât de complexe sunt lucrurile și îți dorești ca totul să fie mai simplu;
- Nu îți dorești să mai auzi poveștile altor oameni;
- Te enervează lucruri care până acum nu te deranjau (proiectezi nervii pe o țintă mai sigură);
- Probleme cu somnul, te trezești și îți este greu să adormi din nou;
- Îți este frică de ce urmează să se întâmple având în vedere că ai fost martor deja la multe evenimente traumatice;
- Te simți obosit constant, chiar dacă te odihnești;
- Experimentezi dureri care par să apară de niciunde sau te dor vechi lovituri;
- Simți vinovăție fără motiv.
Citește și: Protejarea cadrelor medicale din linia intai, prioritatea numarul 1
Ce poți face pentru a ameliora efectele stresului traumatic secundar
Dacă te-ai recunoscut în simptomele de mai sus, sfatul cel mai bun este să consulți un medic psiholog. Însă, în această perioadă când sunt prioritizate cazurile de COVID, este posibil să nu ai acces ușor la o consultație. În acest caz, ți-am pregătit o serie de sfaturi care să ajute la ameliorarea simptomelor:
- Informează-te! Citește din surse sigure cum te poate afecta stresul traumatic secundar;
- Trebuie să fii conștient că acest tip de stres poate afecta orice persoană care ajută oamenii care au suferit un eveniment traumatic;
- Nu grăbi recuperarea, trebuie să accepți că atât tu, cât și familia ta aveți nevoie de timp să vă obișnuiți sau să vă reveniți după pandemie;
- Ia o pauză de la toate știrile legate de COVID-19; Deși, în domeniul tău, este important să fii mereu la curent cu cele mai noi știri, poți să îți aloci doar jumătate de oră pe zi în care să afli ultimele evenimente;
- Creează-ți un program care să includă activități care îți fac plăcere precum citit sau vorbit cu familia și cei dragi;
- Chiar dacă ești foarte ocupat, nu uita să te alimentezi sănătos, să te hidratezi și să faci exerciții, precum yoga sau meditație; îți poți rezerva jumătate de oră la final de zi în care să te bucuri de mișcare și să te relaxezi;
- Cere ajutorul la muncă sau în familie dacă simți că nu mai faci față presiunii de zi cu zi.
Stresul traumatic secundar poate afecta cu precădere personalul medical, mai ales în timpul unei pandemii. Tocmai din acest motiv, este bine să cunoști simptomele și să încerci să îți creezi un program plin cu activități relaxante care te vor ajuta să ameliorezi efectele negative ale acestei afecțiuni.
Citește și: Recunoștința față de asistenți, esențială în timpul pandemiei de Covid-19
Otilia Doboș crede că învățatul nu se oprește la școală, ci trebuie să continue pe tot parcursul vieții. Cu un background în Jurnalism, a ales să scrie pentru a împărtăși cititorilor informații relevante, prin articole atractive și bine documentate.