Liceul este una dintre cele mai frumoase perioade. Spun asta din prisma faptului ca nu ai foarte multe responsabilitati si incepi sa ai alte perspective si principii. Este momentul in care incepi sa-ti insusesti o personalitate, care in timp va fi definitorie stilului tau.
Chiar daca ti se pare ca problemele pe care le ai atunci sunt catastrofale si ai temeri si frici, cand o sa cresti o sa realizezi cat de bine era. Nimeni nu pune presiune asupra ta, orele “infinite” petrecute in banca se compenseaza cu iesitul zilnic cu prietenii si colegii. Practic si teoretic esti un copil care se bucura de mult timp liber, in timp ce asmilezi rapid informatiile in clasa.
Legi prietenii care poate se vor pastra in timp si le vei aprecia ca pe un vin bun si o sa ai si relatii, care vor parea totul in acel moment. Ai parte de bucurii si momente triste care se imbina intr-un carusel emotional perfect.
Cam asa as descrie eu perioada 14-18 ani. Se spune ca varsta de 18 ani este una dintre cele mai “palpitante”. Esti major, ai tai nu prea mai pot sa-ti interzica mai nimic… esti liber ca pasarea cerului. Bineinteles, odata cu primirea titlului de major, vin si primele responsabilitati. Bun venit in lumea unui “om mare”!
Stiu, esti clasa a 12-a. Inca locuiesti cu parintii, inca depinzi de banii lor, te duci la liceu si trebuie sa dai BAC-ul si alte lucruri normale de copii. Insa vine intrebarea: “Eu ce ma fac atunci cand o sa fiu mare?”.
La mine raspunsul a fost “medic”. Si de aici a inceput totul. Ce se invata in liceu nu este foarte util pentru admiterea la medicina. Dupa cum stii, admiterea consta in 100 intrebari grila (60 anatomie si 40 chimie sau fizica).
Recomand chimia, eu asa am ales. A fost mai usor pentru ca ce invatam pentru admitere era un sfert din materia de la BAC. E o varianta eficienta din punctul asta de vedere. In plus in primul an de facultate se face Biochimia (good luck cu Atanasiu), iar daca ai deja o baza a chimiei iti este mai usor sa intelegi o materie despre care habar nu aveai cu ce se mananca.
Nu spun ca fizica este un dezavantaj. Tot in primul an se studiaza si Biofizica, insa o sa ai nevoie de mai multa biochimie pe tot parcursul facultatii.
Fiind clasa a 12-a trebuie sa dai si BAC-ul. Nu conteaza nota, important e sa-l iei. Eu am fost la profil real (mate-info) si pot spune ca am avut ceva emotii la matematica. Nu stiu daca a fost cea mai fericita alegere acest profil pentru ce a urmat dupa, insa m-am hotarat destul de tarziu si nu am schimbat. O idee mai buna e Bio-Chimia. Despre profilul uman nu stiu ce spun. Nu cred ca ajuta cu nimic, plus ca trebuie sa-ti incarci memoria cu tot felul de informatii nefolositoare in facultate.
Si acum intrebarea: “sunt clasa a 12-a, pentru ce sa ma pregatesc mai bine? Pentru BAC sau pentru admitere?” Profesoara mea de biologie era de parere ca daca vreau sa dau la Medicina si sunt panicata pentru BAC, mai bine imi aleg alta facultate. Dupa am realizat ca avea dreptate. Am avut emotii la bac, la matematica, unde am mai facut si 2 luni de pregatire, in rest cateva zile au fost suficiente. Considera BAC-ul ca pe un examen de incalzire. Vezi cum stai cu emotiile si cum reusesti sa le folosesti intr-un mod benefic pentru tine. Mai e si avantajul ca se tine pe mai multe zile si te obisnuiesti. Admiterea e un singur examen, in 2 ore jumatate iti vei vei stii rezultatul. Ai tai te asteapta afara, iar tu esti blocat in sala, lumea plange sau rade… o sa vezi.
Mult succes!
Studenta la Medicina, anul VI, incerc sa combin utilul cu placutul. Am un “job” full time la facultate si un job part-time, aici la MEDIjobs. Pasiunea pentru scris am descoperit-o de cativa ani si incerc sa o valorific ori de cate ori am ocazia. Chiar daca timpul nu este cel mai bun prieten al meu, prin munca si sacrificii poti reusi ce ti-ai propus.