Cu noi recorduri de cazuri COVID în România în ultimele săptămâni și a patra lună de stare de alertă, este lesne de înțeles de ce atâtea persoane au o perspectivă pesimistă și temătoare asupra viitorului.
Și nu vorbim doar la nivel național: tot mai multe țări din lumea întreagă – chiar și cele care au controlat situația destul de bine la începutul pandemiei – au început să resimtă acest nou val de infectări. Acest lucru preconizat de experți încă din primăvară duce involuntar la întrebări dificile cu privire la câte cazuri de COVID-19 vor fi până la finalul anului și cum vom putea gestiona pandemia în următoarele luni, pentru a evita starea de urgență și adâncirea crizei economice.
Cum arată situația cazurilor de coronavirus, până acum?
De la 31 decembrie și până la 16 august, au fost confirmate 21.628.638 de cazuri de infecții cu COVID-19, la nivel mondial (aceste cifre se referă la persoanele testate și confirmate pozitiv, în toată lumea).
Dintre acest total de cazuri, 14.338.570 de persoane s-au vindecat, iar numărul de decese s-a ridicat la 769.128 decese.
Printre cele mai afectate țări de răspândirea virusului într-un ritm rapid se numără Statele Unite, Brazilia, India, Rusia, Africa de Sud, Mexic, Peru, Columbia, Chile.
În regiunea europeană, dacă e să privim către evoluția rapidă a coronavirusului din ultimele zile, cele mai afectate țări sunt Franța, Germania și Spania.
Numărul real de infecții COVID-19, mai mare decât cifrele oficiale
Pentru acest tip de coronavirus, ca și în cazul multor boli infecțioase, adevăratul nivel de transmitere este frecvent subestimat, deoarece o o mare parte a persoanelor infectate nu este detectată – fie pentru că sunt asimptomatice, fie au simptome ușoare și, astfel, de obicei nu se prezintă la unitățile de asistență medicală (1).
De asemenea, pot exista segmente de populație neglijate sau nedeservite care au mai puține șanse să acceseze serviciile de asistență medicală sau de testare. Nedetectarea tuturor cazurilor reale poate fi agravată în timpul unei pandemii sau epidemii, când capacitatea de testare poate fi limitată și focusată pe persoanele cu cazuri severe și grupuri de risc prioritare (cum ar fi profesioniștii din domeniul medical din linia 1, persoanele în vârstă și persoanele cu comorbidități). Cazurile mai pot fi diagnosticate greșit și atribuite altor boli cu prezentare clinică similară, cum ar fi gripa.
Prin urmare, este important să păstrăm o gândire critică și realistă asupra statisticilor realizate de specialiști, care sunt de asemenea conștienți de faptul că numărul real de persoane infectate este imposibil de știut cu exactitate, dar cu siguranță este mai mare decât cifrele comunicate oficial.
Aceste informații sunt menite să ne ajute să luăm măsuri de precauție, să privim în perspectivă și să rămânem vigilenți chiar și când situația pare sub control, pentru a ne proteja pe noi și pe cei din jurul nostru de riscul de infecție.
Măsurile stricte de precauție, responsabile de milioane de vieți salvate
Virusul SARS-CoV-2 (așa cum este definit acest coronavirus) este foarte contagios și are o rată de răspândire foarte mare, la nivel global. Pe parcursul primelor luni de pandemie, majoritatea guvernelor au inițiat, implementat și diversificat diferite contramăsuri la nivel național care să încetinească sau să stopeze efectele devastatoare ale pandemiei.
Unele dintre aceste măsuri au fost foarte stricte, dar necesare, mai ales că volumul de informații despre virus era foarte mic la început. Se estimează că declararea stării de carantină în diferite țări ar fi salvat 3 milioane de vieți în 11 țări europene.
De la începutul anului, când pandemia a izbucnit în tot mai multe regiuni ale lumii, multe organizații ale sănătății, experți în epidemiologie și oameni de știință lucrează neobosit pentru a afla cât mai multe informații valide despre virus și implicațiile sale, despre mecanismele de transmitere și riscurile infectării cu COVID-19, despre strategii de prevenire și metode de tratament.
Situația vaccinurilor candidate împotriva COVID-19
Ce este unanim acceptat este faptul că nu există dovezi științifice că virusul va dispărea de la sine – iar acest lucru nu trebuie înțeles ca un motiv de panică, ci ca pe o realitate pe care sigur o vom gestiona într-un fel sau altul.
Se estimează un procent de peste 50% de persoane care vor fi infectate cu COVID-19 în timpul pandemiei, iar numărul total de decese în perioada pandemiei (care poate dura mai mult de un an) depinde de cât de curând vom avea oficial un vaccin sigur și eficient pentru coronavirus.
Așa cum confirmă majoritatea epidemiologilor, virusul este influențat de mediul fizic, chimic și biologic. Chiar dacă numărul de cazuri real de bolnavi este mult mai mare decât cel oficial (care provine doar din testări), procentul de persoane infectate la nivel mondial este în jur de 5-10% – mult mai mic decât cel care ar reprezenta imunitatea de grup (imunitatea comunității), adică de 55-80% din populație, majoritatea care nu prezintă risc de deces, să fi fost infectată cu coronavirusul.
Această teorie a fost propusă și ca soluție în anumite țări, însă în lipsă de îndeajuns de multe informații despre noul virus, Organizația Mondială a Sănătății a respins această măsură.
În prezent, echipe de specialiști lucrează la nivel internațional la variante de vaccin împotriva COVID-19. Recent (14 august 2020), Comisia Europeană a ajuns la un prim acord privind un potențial vaccin, care se află deja în faza II/III a studiilor clinice de mare amploare.
Conform unui studiu actualizat permanent de The New York Times, cercetători din întreaga lumea dezvoltă mai mult de 165 de vaccinuri împotriva COVID-19, cu 31 de vaccinuri în faza de studii pe oameni. Abia după faza III de testare extinsă, se poate trece la aprobarea vaccinului pentru uz limitat sau timpuriu.
Pentru că timpul de dezvoltare a vaccinurilor este accelerat din cauza pandemiei, există și acum multe necunoscute cu privire la eficacitatea și fezabilitatea vaccinurilor dezvoltate acum, neputând garanta certitudini. Totuși, faptul că există vaccinuri candidate este un mare pas spre un final al pandemiei cu cât mai puține victime.
Ce spun experții despre numărul de cazuri COVID-19 până la finalul anului?
Potrivit jurnalului științific internațional Nature Research, cercetătorii sunt de acord pe o temă: coronavirusul va rămâne printre noi pe termen lung, cu sau fără vaccin.
Un scenariu posibil este ca, în vara anului viitor, să fim deja obișnuiți cu ritmul pandemiei; virusul continuă să se răspândească, însă într-un ritm lent, iar situațiile de carantină ocazionale devin o obișnuință. Vaccinul aprobat oficial va proteja oamenii de virus temporar, timp de câteva luni; și în jur de 250 de milioane de oameni vor fi fost infectați la nivel global – este unul dintre scnariile posibile pe care experții în sănătate le-au imaginat deja, pentru a putea găsi posibile soluții la ele (sursă).
Epidemiologii din toată lumea încearcă să ofere pronosticuri pe termen scurt și pe termen lung cu privire la situația pandemiei și cum ar putea evolua.
Cu toate că estimările lor pot diferi (sunt mulți factori de luat în calcul), aceștia sunt de acord cu câteva lucruri foarte importante:
- virusul va continua să fie printre noi mult timp de-acum înainte,
- viitorul depinde de o mulțime de necunoscute, inclusiv dacă oamenii dezvoltă imunitate durabilă, dacă anotimpul afectează răspândirea acestuia, cât și de alegerile luate de guverne și indivizi.
„Multe locuri ies din carantină, altele nu. Încă nu știm cu adevărat ce se va întâmpla ”, spune Rosalind Eggo, un specialist în modelare matematică a bolilor infecțioase, la London School of Hygiene & Tropical Medicine.
„Viitorul va depinde foarte mult de cât de multă interacțiune socială se reia și ce fel de prevenire facem”, spune Joseph Wu, specialist în modulare matematică a bolilor de la Universitatea din Hong Kong.
Modelele recente și dovezile oferite de perioadele de carantină sugerează că schimbările comportamentale pot reduce răspândirea COVID-19 dacă majoritatea oamenilor respectă regulile.
Măsurile și perioadele de carantină se relaxează în multe țări din lume, dând impresia multor cetățeni că pandemia e pe sfârșite, însă departe de realitate. „Dar nu este cazul. Suntem într-o cursă de lungă durată” spune Yonatan Grad, un epidemiolog la Școala de Sănătate Publică Harvard T. H. Chan din Boston, Massachusetts.
Pandemia nu va avea aceleași repercusiuni în toate regiunile. Unele țări vor înregistra cazuri mai puține, altele nu. Totuși, există și vești bune. O echipă de la MRC Centre for Global Infectious Disease Analysis de la Imperial College, Londra, susține că printre 53 de țări care au început să relaxeze măsurile, nu există un nivel atât de ridicat de noi infecții așa cum a fost preconizat în statisticile anterioare.
Predicții și modele ale virusului
Experții conchid că cele mai bune măsuri pe care guvernele le pot lua pentru a controla masiv evoluția infecției în rândul populației se referă la cele care au avut succes și până acum în Taiwan sau Coreea de Sud: testarea și izolarea cazurilor noi și urmărirea contactelor acestora.
Însă cât este îndeajuns pentru a evita noi focare de coronavirus?
Cercetătorii de boli infecțioase spun că simulările lor arată că urmărirea contactelor persoanelor bolnave trebuie făcută rapid și intensiv, adică în proporție de 80% în doar câteva zile. Lucru aproape imposibil de făcut în regiunile care se confruntă cu mii de infecții noi pe săptămână (număr care este oricum subestimat).
O echipă de la MIT (Institutul Tehnologic Massachusetts) a realizat o analiză a datelor despre testarea COVID-19 în 84 de țări, sugerând că infecțiile globale sunt de 12 ori mai mari, iar decesele cu 50% mai multe decât datele oficiale.
Iată cum arată predicțiile epidemiologilor și analiștilor pentru 86 de țări:
- Infecții raportate în iulie 2020 – 10.300.000 cazuri // Infecții estimate pentru iulie 2020 – 108.000.000 cazuri
- Decese raportate până în iulie 2020 – 475.000 cazuri // decese estimate până în iulie 2020 – 699.000 cazuri
- Estimare: Cazuri de infecții până în martie 2021 – 294.000.000 persoane
- Estimare: Decese până în martie 2021 – 2.010.000 persoane
Echipa MIT preconizează că aceste 86 de țări vor avea aproape 300 de milioane de cazuri de infecții și mai mult de 2 milioane de decese.
În următoarele luni se preconizează că țările care resimt sezonul rece vor înregistra mai multe cazuri de infecție, așa cum se întâmplă cu majoritatea virusurilor respiratorii.
De asemenea, pentru a oferi predicții cu privire la numărul de cazuri de COVID-19 până la finalul anului sau chiar și în anii următori, epidemiologii și specialiștii în modelare iau în calcul o serie de factori precum: cât ar putea ține imunitatea la virus, cum decurg sezoanele (rece, cald) și dacă infecțiile cu alte coronavirusului oferă imunitate sau nu pentru COVID-19.
Astfel:
- Dacă infecțiile se răspândesc fără un vaccin sau imunizare îndelungată, coronavirusul poate ajunge endemic, din păcate. Boli care pot fi prevenite și tratate, precum malaria, încă există și face victime la nivel mondial.
- Dacă virusul induce imunitate de scurtă durată, e posibil să continue să fie focare de COVID-19 anuale, iar oamenii să se îmbolnăvească din nou
- Dacă virusul oferă imunitate pe termen lung, atunci e posibil să vedem focare de infecție o dată la doi ani.
- Dacă există imunitate permanentă după infectarea cu coronavirus, atunci chiar și fără un vaccin virusul poate dispărea de la sine în 2021, însă nu există date despre perioada de imunitate.
Dar acestea sunt scenarii bazate pe un set limitat de date, pentru că această pandemie nu urmează același tipar precum al gripei, de exemplu.
Ce pare sigur este că virusul va fi activ cel puțin pentru următoarele 18-24 de luni de acum înainte, concluzionează epidemiologii de la Harvard într-un raport al proiecților post-pandemie, în jurnalul Science, intitulat What happens next?.
Chiar și cei de la Foreign Affairs au lucrat la un raport al pronosticurilor oferite de specialiști, epidemiologi și experți în modelarea bolilor infecțioase pentru a oferi o vedere de ansamblu asupra cazurilor posibile de COVID-19, la începutul anului 2021.
Conform acestuia, nu există unanimitate, bineînțeles, însă majoritatea crede că numărul zilnic de cazuri de infecție la nivel mondial va fi mai ridicat la începutul anului viitor decât este acum.
În acest moment, este dificil de făcut pronosticuri cu privire la numărul cazurilor de infecții până la sfârșitul anului, cât și cu privire la imunitatea primită după vindecarea de virus, de vreme ce nu există studii îndeajuns de lungi pe oameni care să ofere date clare despre evoluția virusului.
Au existat și vor continua să existe incertitudini cu privire la interacțiunea coronavirusului cu gazda sa, cât și la evoluția pandemiei și momentul specific când va atinge apogeul.
Însă există speranță cu privire la viitor. Nu doar că oamenii au început să dezvolte noi comportamente pentru a se proteja de infecție, care cu siguranță vor deveni o rutină pe termen lung, iar vaccinurile candidate par să fie promițătoare. Asemenea gripei sau a altor virusuri respiratorii, chiar dacă acest virus va rămâne printre noi, vom putea să ne ajustăm și să ne adaptăm la noul normal.
Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.
Content Specialist cu 10+ ani de experiență în jurnalism, content marketing și comunicare. Cred în puterea poveștilor cu sens care inspiră, educă, apropie și deschid inimi și comunități. Visez să aplic cât mai mult mixul de people skills și experiență cu o gândire analitică puternică și pasiune pentru conținut autentic, cu semnificație pentru oameni – așa cum au nevoie.