Cat de mult ar fi bine sa ne privim in ochi viitorul angajator?

Oamenii, in timp ce interactioneaza, se privesc in ochi, in mod repetat, dar contactul vizual mai prelungit are loc atunci cand il ascultam pe cel ce vorbeste, mentinandu-ne privirea in medie de trei pana la zece secunde. Prelungind contactul vizual se instaleaza disconfortul celui care vorbeste. Durata contactului vizual este reglata de reguli bine definite, specifice unor zone culturale largi.

Atunci cand cineva vorbeste, isi priveste mai putin interlocutorul (41% din timp) decat atunci cand asculta (75% din timp). La om, lipsa contactului vizual creeaza sentimentul lipsei de interactiune, al comunicarii insuficiente. Ar fi bine să tinem cont de astfel de lucruri in timpul interviului.

Interceptarea privirii cuiva inseamna dorinta de a comunica

In cadrul relatiilor interpersonale, privirea ofera un feedback important despre reactiile celui din fata noastra, iar modul in care privim si suntem priviti are legatura cu nevoile noastre de aprobare, acceptare, incredere. Privind pe cineva confirmam ca ii recunoastem (si eventual ii acceptam) prezenta, iar interceptarea privirii cuiva inseamna dorinta de a comunica. In cazul unui discurs, avand un numar mai mare de auditori, privirea va fi indreptata, ritmic, cu mentinerea ei timp de 1-3 secunde pe fiecare persoana.

Concentrand privirea pe doua-trei  persoane din acel spatiu si ignorand stabilirea unui contact vizual si cu ceilalti prezenti, se poate crea acestora din urma, sentimentul ca sunt ignorati, chiar daca vorbitorul nu a avut aceasta intentie. 

Functiile privirii

Analizand privirea, Michael Argyle si Janet Dean ajung la concluzia ca aceasta are mai multe functii:

– cautarea informatiei: indivizii cauta un raspuns al actiunilor lor in ochii celorlalti cu scopul adaptarii strategiilor lor comunicationale;

– semnalarea deschiderii canalului de comunicare, contactul la nivelul privirii incluzand obligatia de a interactiona;

– ascunderea si exhibitionismul; persoanele retrase care evita contactul vizual, dar si reversul acestora, cei care vor cu tot dinadinsul sa atraga privirile;

– stabilirea, confirmarea relatiilor sociale (atractie, supunere, dominatie, admiratie, etc).

Pornind de aici, Dale C. Leathers stabileste sase functii ale modalitatilor de a privi:

– functia atentiei, interlocutorii acordandu-si reciproc sau unilateral atentie;

– functia reglatoare, prin care se marcheaza inceputul si sfarsitul comunicarii;

– functia de putere, prin care se manifesta emotiile pozitive sau negative;

– functia de formare a impresiei, ce comunica modul in care individul doreste sa fie vazut, perceput;

– functia persuasiva, de sporire a credibilitatii prin mentinerea contactului vizual

Daca doresti sa fii la curent cu oferte de cariera, dar si cu noutatile din domeniul medical, creeaza un cont gratuit pe MEDIjobs aici.