Site icon MEDIjobs

Burnout-ul – cauze, manifestare și tratament

burnout

Termenul de burnout începe să apară din ce în ce mai des pe buzele și în mințile oamenilor. Deși introdus încă din anii 70’ de către psihologul Herbert Freudenberger, abia recent opinia publică a început să devină conștientă de această tulburare. 

În termeni mai cordiali, burnout-ul reprezintă sindromul epuizării profesionale și este reprezentat de stări de oboseală cronică, fizică și psihică. Se întâmplă cel mai des oamenilor care au profesii cu responsabilități mari, dar și interacțiuni constante cu toate tipologiile umane. Medic, asistent sau student, cred că deja te-ai regăsit într-o măsură mai mică sau mai mare în descrierea de mai sus. 

A fi medic sau asistent presupune, dincolo de normele de conduită și de obligațiunile pe care trebuie să le respecte un cadru medical, o responsabilitate tacită din partea oamenilor, care se așteaptă ca tu să le fii salvator și sprijin în problemele medicale pe care le au.

Meseria de medic – prima afectată de burnout

La nivel global, studiile arată că meseria de medic este prima și cea mai afectată de burnout.  În România, 55% dintre medicii bucureşteni suferă de burnout personal, 52% de burnout profesional, 36% de burnout legat de interacţiunea cu pacientul, iar 24 % suferă de toate cele trei tipuri. Medicii chestionați au recunoscut că sarcinile birocratice reprezintă principalul factor care contribuie la epuizare. Același studiu a arătat că femeile sunt mai afectate de burnout decât bărbații.

Care sunt cauzele sindromului de burnout

Cauzele sindromului de burnout se împart în mai multe categorii și, surprinzător sau nu, nu țin toate doar de locul de muncă. Sunt cauze ce țin de job, dar și cauze de țin de stilul de viață și de tipul de personalitate pe care îl ai.

Cauzele ce țin de locul de muncă sunt reprezentate de lipsa recunoașterii muncii prestate, senzația de lipsă de control asupra task-urilor, așteptări nerealiste din partea managerului, task-uri monotone, repetitive și care nu oferă niciun fel de satisfacție, mediul de lucru haotic, presiune din mediul extern sau responsabilități mult prea mari.

Aici poate interveni și influența stilului tău de viață: dezechilibru între viața personală și cea profesională, somn insuficient și prea puțin timp de relaxare, dar și lipsa suportului emoțional din partea celor dragi.

Și cum nu erau suficiente cele de mai sus, caracteristicile personalității tale aduc și ele un aport: perfecționismul, personalitatea de tip A (high-achiever), o perceție negativistă asupra lucrurilor sau nevoia permanentă de a deține controlul și greutatea de a delega sarcini colegilor.

Cu ce se confundă sindromul burnout

Adeseori, simptomele sindromului de burnout se aseamănă cu depresia prin:

– tulburări de somn și de digestie

– senzația de epuizare și de scădere a randamentului profesional

– scăderea capacității de dialog și de interacțiune cu cei din jur

– senzația de goliciune sufletească și că viața profesională invadează viața privată.

De asemenea, acesta poate fi confundat și cu senzația de stres. Este adevărat că acest sindrom derivă din stres, însă sunt două noțiuni distincte. A fi stresat înseamnă presiune, prea multe responsabilități, o solicitare care depășește puterile fizice și psihice ale omului si care, automat, duce la senzatie de oboseală. Însă, deși stresată, persoana poate duce la bun sfârșit task-urile. În cazul burnout-ului, lupta este abandonată, iar persoana este lipsită complet de motivație.

Este important de știut faptul că simptomele stresului, paradoxal, sunt mult mai evidente decât cele ale burnout-ului, mai ales în fazele incipiente.

Cum se manifestă sindromul burnout

Teoreticienii expun mai multe etape de dezvoltare a sindromului de burnout:

Cum tratăm burnout-ul

În funcție de cauze și manifestări, există diferite combinații de tratamente, dar întotdeauna sub îndrumarea medicilor specialiști. Ceea ce putem noi să vă recomandăm sunt diferite modalități care pot ameliora manifestărilor acestui sindrom.

Exit mobile version