Pentru început, povestește-ne câteva lucruri despre tine!
Mă numesc Trifan Alexandra, am 36 ani și doi copii. Am urmat cursurile Școlii Sanitare Postliceale „Carol Davila”, cursuri pe care le-am terminat în anul 2015. Am început această școală la îndemnul unei prietene și am luat-o ca pe o provocare, nu am crezut vreodată că am să și profesez în acest domeniu. Am început să lucrez din 2017, fiindcă între timp am născut și a trebuit să mă dedic copilului.
În timpul școlii mă vedeam deja lucrând pe secția de neonatologie. Iubesc copiii foarte tare și asta credeam la acel moment că mi se potrivește. Între timp lucrurile nu au mai stat așa, dându-mi seama că nu aș putea lucra în schimburi și gărzi, având doi copii. Am găsit un anunț în care spuneau că au nevoie de asistent dentar. Am zis să încerc și de atunci asta fac. Nu o privesc ca pe o profesie, nu simt că muncesc, pur și simplu fac exact ceea ce îmi place. Lucrez într-o echipă minunată cu oameni tineri, plini de energie și dăruire. Este practic ca o a doua familie.
1. Care sunt provocările cu care se confruntă un asistent medical stomatologic într-o zi de lucru?
Fiecare zi este o provocare, cu fiecare pacient, fie că este un copil, fie că este un adult. Provocarea, din punctul meu de vedere, este afecțiunea cu care vine pacientul, cu cât este mai problematică, cu atât și pentru noi provocarea este mai mare.
2. Care sunt principalele atribuții ale unui asistent medical?
Protocolul zilnic pe care trebuie să îl urmăm, sterilizarea și verificarea instrumentarului, completarea în fișe și registru, dezinfectarea cabinetului, asigurarea materialelor și consumabilelor etc.
3. Ce calități ar trebui să aibă un asistent medical?
Din punctul meu de vedere, principalele calități ale unui asistent din domeniul stomatologic sunt profesionalismul și empatia.
4. Cum ai descrie relația pacient-asistent medical pe durata tratamentului stomatologic?
Relația pacient-asistent este una foarte importantă. Pacientul ajunge la noi cu o problemă mai mică sau mai mare, prin urmare, de cele mai multe ori vine cu teama de necunoscut, bineînțeles, teama de durere, fiind pe primul loc, în special, pacienții adulți care au trăit în trecut traume în cabinetul dentar. Pacienții trebuiesc liniștiti și asigurați că sunt pe mâini bune, că lucrăm cu materiale și instrumente moderne, procedurile desfășurându-se fără durere.
5. Ne poți spune o experiență memorabilă cu un pacient al clinicii, ceva ce te-a impresionat?
Nu aș putea să spun despre o experiență memorabilă, însă tot ce ține de partea chirurgicală pentru mine este impresionant și în același timp memorabil!
6. Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ai întâmpinat până acum în carieră?
Aici am să răspund destul de simplu, practic doar faptul că lucrez în stomatologie mi se pare o provocare.
Citește și: INTERVIU Dr. Ela Bănică, medic ortodont
7. Care sunt cele mai frecvente cazuri pe care le tratezi în stomatologie?
În general, pacienții vin să își trateze cariile, pentru igienizări dar și implanturi, proteze etc.
9. Ce anume te-a determinat să alegi meseria de asistent medical generalist?
Cum am spus și mai sus, a fost mai mult o provocare, nu credeam că voi ajunge să profesez într-adevăr, nu eram convinsă că este ceea ce îmi doresc să fac pe viitor. În momentul de față, nu mă văd făcând altceva.
10. Cum vezi în acest moment situația sistemului medical din România? Ce ar trebui îmbunătățit după părerea ta?
Nu aș vrea să mă pronunț la modul general, despre tot sistemul medical, aș vrea să mă refer strict la domeniul meu. Cred că stomatologia a evoluat enorm, avem foarte multe cabinete și clinici stomatologice, avem doctori și asistenți dedicați meseriei. Cred că ar trebui lucrat mai mult la educația pentru sănătate, oamenii trebuie să fie îndrumați, în special copiii. Aceștia trebuie să ajungă la stomatolog încă de la o vârstă fragedă, pentru a se eradica mitul cu „frica de dentist”, aduși de mici nu vor avea teama de a intra într-un cabinet stomatologic și chiar vor veni cu plăcere.
11. Ce îi sfătuiești pe asistenții medicali care sunt la început de drum, ce trebuie să facă pentru a nu fi copleșiți?
Foarte greu de spus, probabil că i-aș sfătui să facă această profesie cu drag, cu empatie și totodată să păstrezi un echilibru între viața la locul de muncă și viața personală. Odată pierdut acest echilibru s-ar putea să te simți copleșit, să clachezi. Îi sfătuiesc să fie oameni în primul rând. Nici un pacient nu ajunge într-un spital sau într-o clinică de plăcere, ajunge pentru că are nevoie de ajutor. Este o profesie unde trebuie să dai totul fără să aștepți nimic în schimb, poate doar zâmbetul și mulțumirea celui pe care l-ai ajutat!
Citește și: INTERVIU Oana Dobre, asistent dentar
Pasionată de anatomie și de tot ceea ce înseamnă corpul uman, sunt mereu în căutare de informații și de subiecte interesante pe care le scriu cu mare drag pentru toată lumea.