In articolul anterior am discutat despre problematica generala a abuzului de substante stimulante supuse controlului strict. In acest articol am abordat acest subiect din perspectiva abuzului acestora in randul studentilor in scopul cresterii performantelor cognitive.
Studiile stiintifice au concluzionat ca pe masura ce un numar tot mai mare de persoane cu ADHD sunt inscrise in cadrul facultatilor, disponibilitatea, abuzul si utilizarea necorespunzatoare a stimulantelor supuse controlului strict a crescut brusc in randul studentilor care nu sufera de aceasta tulburare. Un studiu recent realizat de catre Chen si colaboratorii sai, a aratat ca utilizarea necorespunzatoare a stimulantelor eliberate pe baza de prescriptie medicala in randul adultilor din populatia generala a crescut cu aproximativ 67%, iar numarul vizitelor la camera de garda a crescut cu aproximativ 156% intre anii 2006 si 2011. In ceea ce priveste ratele de prevalenta, unul dintre primele studii care a analizat comportamentul abuziv fata de substantele stimulante in randul studentilor, realizat de Babcock si Byrne a aratat ca 16.6% dintre studentii inclusi in studiu au raportat ca au abuzat de substantele stimulante eliberate pe baza de prescriptie medicala, in timp ce alte studii au indicat o rata a prevalentei de aproximativ 43%.
Unele studii mai recente au aratat ca rata de prevalenta a utilizarii abuzive a stimulantelor a fost estimata la intervalul 13-23%, cu o medie de 17%. Studiile arata in mod constant faptul ca principalele motive pentru care studentii abuzeaza de stimulantele medicamentoase sunt reprezentate de dorinta de crestere a performantelor academic. Cu toate acestea, se pare insa ca utilizarea incorecta a acestor medicamente pare sa fie asociata negativ cu performanta academica, indicand faptul ca utilizarea abuziva nu va conduce neaparat la sporirea performantei intelectuale, in ciuda perceptiei studentilor asupra beneficiilor lor. Conform cercetatorului Weyandt si a colaboratorilor sai si cercetatarului Benson si a colaboratorilor sai, alte justificari mai putin frecvent invocate pentru motivarea abuzului includ scopul recreativ (de cele mai multe ori reprezentat de dorinta de obtinere a starii de bine), dorinta de pierdere in greutate, precum si curiozitatea.
Desi cea mai mare parte a cercetarilor privind utilizarea abuziva a substantelor stimulante eliberate pe baza de prescriptie medicala a fost efectuata in randul studentilor, cercetarile au aratat, de asemenea, ca utilizarea incorecta a acestora apare printre alte grupuri demografice. Un studiu recent realizat printre absolventii de facultate a relevat o rata de prevalenta a continuarii utilizarii acestor substante a la longue de aproximativ 17.5%. Intr-un alt studiu, adultii cu varsta cuprinsa intre 18 si 49 de ani, recrutati din populatia generala, au raportat ca au abuzat in anul anterior de astfel de substante in proportie de 2%, procentul atingand valoarea de 4.3% in cazul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 18 si 25 de ani si de 1.3% in cazul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 26 si 49 de ani. In cadrul acestor studii, motivele invocate cel mai frecvent pentru justificarea abuzului au fost reprezentate de nevoia de crestere a productivitatii si mentinerea pe o perioada cat mai lunga a starii de veghe (respectiv nevoia de imbunatatire cognitiva).
Desi doar un numar mic de studii au fost efectuate pe plan international, inclusiv in Germania, Islanda si Elvetia, constatarile, in general, sunt in concordanta cu cele din Statele Unite. In mod specific, nevoia de imbunatatire a performantelor cognitive reprezinta motivul principal al comportamentului abuziv, deasemenea simptomatologia ADHD, precum si stresul emotional. S-a constatat deasemenea o frecventa mai mare a acestui tip de abuz in randul subiectilor de sex masculin.
Ratele de prevalenta a utilizarii abuzive a stimulantelor eliberate pe baza de prescriptie medicala in aceste tari au variat de la aproximativ 3% la 13%, ceea ce indica faptul ca acest comportament apare intr-o maniera interculturala, subliniind nevoia prevenire si interventie in scopul diminuarii acestui fenomen. In acest scop, identificarea factorilor de risc si de protectie este importanta. Prin urmare, cercetatorii au incercat sa determine factorii care influenteaza abuzul de substante stimulante, despre care vom discuta in articolul urmator.
Referinte stiintifice:
Babcock Q, Byrne T. Student perceptions of methylphenidate abuse at a public liberal arts college. Journal of American College Health. 2000; 49(3):143–145.
Benson K, Flory K, Humphreys KL, Lee SS. Misuse of stimulant medication among college students: a comprehensive review and meta-analysis. Clinical Child and Family Psychology Review. 2015; 18(1):50–76.
Chen LY, Crum RM, Strain EC, Alexander GC, Kaufmann C, Mojtabai R. Prescriptions, nonmedical use, and emergency department visits involving prescription stimulants. The Journal of clinical psychiatry. 2016; 77(3):297–304.
Deline S, Baggio S, Studer J, N’Goran A, Dupuis M, Henchoz Y, Gmel G. Use of neuroenhancement drugs: Prevalence, frequency and use expectations in Switzerland. International Journal of Environmental Research and Public Health. 2014; 11:1–13.
DeSantis AD, Webb EM, Noar SM. Illicit use of prescription ADHD medications on a college campus: a multimethodological approach. Journal of American college health. 2008; 57(3):315–324.
Dietz P, Striegel H, Franke AG, Lieb K, Simon P, Ulrich R. Randomized response estimates for the 12-month prevalence of cognitive-enhancing drug use in university students. Pharmacotherapy: The Journal of Human Pharmacology and Drug Therapy. 2013; 33(1):44–50.
Maier LJ, Liechti ME, Herzig F, Schaub MP. To dope or not to dope: neuroenhancement with prescription drugs and drugs of abuse among Swiss university students. PLoS One. 2013; 8(11):e77967.
Novak SP, Kroutil LA, Williams RL, Van Brunt DL. The nonmedical use of prescription ADHD medications: results from a national Internet panel. Substance Abuse Treatment, Prevention, and Policy. 2007; 2:32.
Verdi G, Weyandt LL, Zavras BM. Non-Medical Prescription Stimulant Use in Graduate Students Relationship With Academic Self-Efficacy and Psychological Variables. Journal of Attention Disorders. 2014 1087054714529816.
Weyandt LL, Marraccini ME, Gudmundsdottir BG, Zavras BM, Turcotte KD, Munro BA, Amoroso AJ. Misuse of prescription stimulants among college students: A review of the literature and implications for morphological and cognitive effects on brain functioning. Experimental and Clinical Psychopharmacology. 2013; 21(5):385–407.
Mă numesc Alice Piperea, sunt absolventă șef de promoție a Facultății de Farmacie a UMF Carol Davila cu media 10.00, sunt fostă olimpică națională la chimie, farmacist primar în laborator farmaceutic și doctor în farmacie. Am o mare pasiune pentru domeniul farmaceutic, chimie și profesia didactică și mă consider o norocoasă pentru că fac exact ceea ce îmi place: sunt Lector universitar la Facultatea de Farmacie a UTM și le predau studenților disciplina pe care am îndrăgit-o cel mai mult în anii studenției: Toxicologia.