Abuzul de substante stimulante supuse controlului strict

Medicamentele stimulante care se elibereaza pe baza de prescriptie medicala securizata de culoare galbena (fac parte din tabelul II, conform anexei legii 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope) si sunt supuse controlului strict, sunt reprezentate in special de metilfenidat (cunoscut sub denumirile comerciale de Ritalin® sau Concerta®) si derivatii si enantiomerii amfetaminei (de exemplu dextroamfetamina, cunoscuta sub denumirea comerciala de Adderall®). Aceste medicamente au fost aprobate de catre Administratia pentru Alimente si Medicamente din SUA (FDA) pentru tratamentul tulburarii de hiperactivitate cu deficit de atentie (ADHD).

In ciuda potentialelor consecinte grave asupra sanatatii si in ciuda implicatiilor legale pe care consumul acestora le presupune, folosirea incorecta a acestor stimulante, definita in mod obisnuit ca administrarea de stimulante fara o reteta medicala valabila sau utilizarea altor stimulante decat cele prescrise, a devenit o problema serioasa in Statele Unite si in strainatate, in special in campusurile universitare.

Aceste medicamente sunt disponibile atat in forme cu eliberare imediata, cat si in forme cu eliberare prelungita.  Eficacitatea stimulantelor in imbunatatirea simptomelor asociate cu ADHD a fost descoperita in 1937 de catre psihiatrul Charles Bradley, care a administrat sulfat de benzedrina (o amfetamina) copiilor la Emma Pendleton Bradley Home din Providence, Rhode Island. Bradley a descoperit ca in cazul acestor copii s-au inregistrat imbunatatiri in comportament si in cazul performantei scolare.

O crestere a utilizarii acestor stimulante pentru gestionarea simptomelor ADHD nu a aparut decat cu aproape 20 de ani mai tarziu. De atunci, frecventa de prescriere a acestor stimulante a crescut constant si substantial. De exemplu, cercetatorii Zuvekas si Vitiello (2012) au raportat ca, in anii 1990, frecventa prescrierii acestora in randul tinerilor a crescut semnificativ, de la 0.6% in 1987 la 2.7% in 1997, procentul stabilizandu-se in jurul valori de 2,9%. La ora actuala Islanda, urmata indeaproape de Statele Unite, are cel mai mare consum de metilfenidat pe cap de locuitor in lume, in randul copiilor, adolescentilor si adultilor, in timp ce Statele Unite se claseaza pe primul loc in ceea ce priveste frecventa prescriptiilor de amfetamina.

In ceea ce priveste mecanismul de actiune al acestor stimulante, acesta vizeaza sistemele dopaminergice si noradrenergice si cresterea concentratiei acestor neurotransmitatori in fanta sinaptica. Cand sunt administrate conform prescriptiei medicale, aceste stimulante nu prezinta riscuri semnificative pentru sanatate. Efectele secundare ale acestora sunt dependente de doza, iar cele mai frecvent raportate reactii adverse includ efectul anorexigen, scaderea ponderala, cefaleea, hiposomnia, durerea abdominala, vertijul, nervozitatea, labilitatea emotionala si xerostomia.

Reactiile adverse severe sunt reprezentate de psihoze, convulsii si reactii la nivel cardiovascular precum tahicardia, hipertensiunea arteriala, infarctul miocardic si moartea subita si sunt rareori raportate la persoanele care isi administreaza per os doze terapeutice. Cu toate acestea, au fost raportate o serie de reactii adverse atunci cand aceste medicamente sunt utilizate in mod abuziv. Riscurile potentiale grave asociate cu doza crescuta includ, dar nu se limiteaza la: insuficienta cardiaca, aritmii, hipertensiune arteriala si paranoia. Calea de administrare influenteaza, de asemenea, efectele adverse potentiale. Administrarea intravenoasa sau intranazala creste in mod semnificativ riscurile potentiale ale acestora. In plus, expunerea pe termen lung la doze mari de astfel de stimulante creste riscul aparitiei efectelor adverse cardiovasculare.

Conform legii 339/2005 aceste stimulante se elibereaza pe baza de prescriptie medicala securizata de culoare galbena, fiind supuse controlului strict, datorita potentialului lor ridicat de abuz care poate produce dependenta fizica, psihica si toleranta.

In ciuda consecintelor potentiale asupra sanatatii si in ciuda implicatiilor penale, utilizarea abuziva a stimulantelor supuse controlului strict a devenit o problema serioasa, in special in campusurile universitare din Statele Unite si din strainatate. Utilizarea necorespunzatoare a medicamentelor stimulante supuse controlului strict apare si in populatia generala, insa intr-o masura mai mica. De exemplu, cercetatorii Novak, Kroutil, Williams si Van Brunt (2007) au raportat o rata generala de prevalenta de 2% in randul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 18 si 49 de ani. Recent, cercetatorul Austic (2015) a raportat ca varstele de varf pentru debutul abuzului de stimulante supuse controlului strict sunt intre 16 si 19 ani, cu 0.7% pana la 0.8% in cazul tinerilori care au raportat pentru prima data in ultimele douasprezece luni utilizarea non-medicala a acestor stimulante.

In articolele urmatoare vom discuta si alte aspecte referitoare la abuzul de stimulante supuse controlului strict.

Referinte stiintifice:

1.Austic EA. Peak ages of risk for starting nonmedical use of prescription stimulants. Drug and Alcohol Dependence. 2015; 152:224–229.

2.Benson K, Flory K, Humphreys KL, Lee SS. Misuse of stimulant medication among college students: a comprehensive review and meta-analysis. Clinical Child and Family Psychology Review. 2015; 18(1):50–76.

3.Bradley C. The behavior of children receiving benzedrine. American Journal of Psychiatry. 1937; 94(3):577–585.

4.DuPont RL, Coleman JJ, Bucher RH, Wilford BB. Characteristics and motives of college students who engage in nonmedical use of methylphenidate. American Journal on Addictions. 2008; 17(3):167–171.

5.Findling RL, Dogin JW. Psychopharmacology of ADHD: children and adolescents. The Journal of clinical psychiatry. 1998; 59(suppl 7):1–478.

6.Fredriksen M, Halmøy A, Faraone SV, Haavik J. Long-term efficacy and safety of treatment with stimulants and atomoxetine in adult ADHD: a review of controlled and naturalistic studies. European Neuropsychopharmacology. 2013; 23(6):508–527.

7.Greenhill LL, Pliszka S, Dulcan MK. Practice parameter for the use of stimulant medications in the treatment of children, adolescents, and adults. Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry. 2002; 41(2):26–49.

8.Kaye S, Darke S. The diversion and misuse of pharmaceutical stimulants: what do we know and why should we care? Addiction. 2012; 107(3):467–477.

9.Meijer WM, Faber A, van den Ban E, Tobi H. Current issues around the pharmacotherapy of ADHD in children and adults. Pharmacy World & Science. 2009; 31(5):509–516.

10.Novak SP, Kroutil LA, Williams RL, Van Brunt DL. The nonmedical use of prescription ADHD medications: results from a national Internet panel. Substance Abuse Treatment, Prevention, and Policy. 2007; 2:32.

11.Solanto, MV. Stimulant drugs and ADHD: Basic and clinical neuroscience. Oxford University Press; USA: 2001.

12.Teter CJ, Falone AE, Cranford JA, Boyd CJ, McCabe SE. Non-medical use of prescription stimulants and depressed mood among college students: Frequency and routes of administration. Journal of Substance Abuse Treatment. 2010; 38:292–298.

13.Volkow N, Fowler J, Wang G. Role of dopamine in drug reinforcement and addiction in humans: Results from imaging studies. Behavioural Pharmacology. 2002; 13(5):355–366.

14.Zuvekas SH, Vitiello B. Stimulant Medication Use in Children: A 12-Year Perspective. American Journal of Psychiatry AJP. 2012; 169(2):160–166.

 

Facebook Comments
Despre Autor

Piperea Alice

Mă numesc Alice Piperea, sunt absolventă șef de promoție a Facultății de Farmacie a UMF Carol Davila cu media 10.00, sunt fostă olimpică națională la chimie, farmacist primar în laborator farmaceutic și doctor în farmacie. Am o mare pasiune pentru domeniul farmaceutic, chimie și profesia didactică și mă consider o norocoasă pentru că fac exact ceea ce îmi place: sunt Lector uiversitar la Facultatea de Farmacie a UTM și le predau studenților disciplina pe care am îndrăgit-o cel mai mult în anii studenției: Toxicologia.

Unde te afli in cariera?

mai sunt 3 intrebari

In ce orase ai vrea sa lucrezi?

mai sunt 2 intrebari

Ce iti doresti de la urmatorul job?

mai este o singura intrebare

Am ani de experienta
si as vrea sa ma dezvolt profesional ca .

Ce alte aspecte ti-ai dori sa imbunatatesti profesional?

este ultima intrebare

Multumim pentru raspunsuri!

Alatura-te celei mai mari comunitati digitale din Romania dedicata exclusiv specialistilor medicali si acceseaza Gratuit resurse pentru a te implini profesional.
Inscrie-te pentru a primi oferte relevante si sfaturi de cariera direct in casuta ta de email!
Înapoi
Facebook Comment